Investiția, în valoare de 1,5 milioane de euro, a fost finanțată de Societatea Națională a Sării.
Cel mai mare ștrand cu apă sărată din România a fost deschis în stațiunea Praid, din județul Harghita. Ștrandul ar urma să pună în valoare potențialul curativ al apelor sărate, care au un efect benefic în tratarea unor boli precum reumatismul sau în recuperarea după fracturi. Ștrandul are o suprafață de peste 5.200 de metri pătrați, din care luciul de apă este reprezentat de aproximativ 2.000 de metri pătrați. ”În interiorul ștrandului de la Praid avem două bazine pentru copii, dintre care unul cu o adâncime de 60 de centimetri și altul cu o adâncime de 120 de centimetri, precum și un bazin pentru adulți”, spun reprezentanții Societății Naționale a Sării. Compania de stat a finanțat această investiție cu suma de 1,5 milioane de euro.
Ștrandul din Praid poate deveni un rival al stațiunilor balneare din estul Ungariei, precum Hajduszoboszlo sau Sosto, care pun în valoare apa termală din regiune. Există trei baruri, dintre care unul la parter și unul la etajul I al complexului, dar și un bar în piscină, precum cel din stațiunea maghiară Sosto. De asemenea, există mai mult de 500 de locuri pentru plajă. Complexul balnear va avea 40 de angajați, iar ștrandul este dedicat deopotrivă celor care vor să se trateze și celor care vor să se relaxeze. Noul ștrand cu apă sărată completează seria de stațiuni din centrul și din estul Transilvaniei care pun în valoare apele sărate. Dintre acestea, cea mai renumită este stațiunea Sovata, din județul Mureș, dar tot pe atracția reprezentată de apa sărată se bazează și Băile Turda, Băile Cojocna, Băile Someșeni sau Băile Toroc din județul Cluj sau Băile Figa din județul Bistrița-Năsăud.
Potențial turistic imens
Ștrandul cu apă sărată din Praid sporește atractivitatea acestei stațiuni. Până acum, turiștii alegeau Praidul pentru salina sa, una dintre cele mai importante din România. Salina continuă tradiția exploatării sării, care datează din perioada Imperiului Roman. Pe atunci, sarea era exploatată în cariere de suprafață, iar bulgării de sare erau trimiși către Pannonia, Raetia sau Italia cu ajutorul plutelor care coborau pe Mureș, iar apoi cu caravanele negustorilor care străbăteau Imperiul. În Evul Mediu, sarea din Transilvania a reprezentat pretextul izbucnirii războiului dintre voievozii Transilvaniei și regalitatea maghiară, care a dus la cucerirea Transilvaniei de către Ungaria, în condițiile în care voievozii transilvăneni au dorit să vămuiască plutele cu sare destinată curții regale. De altfel, Praidul a fost atestat documentar prima dată în anul 1200, tot în legătură cu exploatarea sării. ”Aurul alb”, cum era denumită sarea în documentele medievale, a continuat să fie extras la Praid din cariere de suprafață până în anul 1762, când austriecii au decis să organizeze această activitate, iar exploatarea rezervelor de sare s-a mutat în subteran. Din anii 1980, mina de sare de la Praid a primit și o întrebuințare medicală și de agrement, iar în ultimii ani au fost amenajate diferite porțiuni ale acesteia. În subteran există terenuri de joacă și de sport, restaurante, dar și o capelă ecumenică.
Obiective de vizitat
Turiștii care aleg Praidul nu au la dispoziție doar noul ștrand sărat și salina, ci pot să viziteze și alte obiective. În apropiere se află Marele Canion de Sare, o rezervație naturală cu o suprafață de 60 de hectare, unde turiștii pot să vadă stâncile de clorură de sodiu, dar și vegetația specifică sărăturilor. De asemenea, în apropiere se află satul Corund, renumit pentru frumusețea ceramicii, dar și ruinele castrului roman Praetoria Augusta și ale unei cetăți medievale.
