La mai puţin de o sută de kilometri de Constanţa, comuna Aliman poate rivaliza cu multe locuri din ţară în privinţa atracţiilor turistice.
Aliman nu este cunoscută nici pentru frumuseţea deosebită a dealurilor împădurite, nici pentru aşezarea geto-dacică devenită apoi castru roman, cetatea Sacidava şi nici pentru rezervaţia de melci fosiliferi. Autorităţile recunosc potenţialul turistic extraordinar al zonei dar ridică din umeri atunci când li se pune întrebarea unde sunt turiştii. Zonaeste ocolită de turişti pentru că infrastructura, sau mai bine zis lipsa acesteia, pune beţe în roate oricărui investitor, indiferent cât de binevoitor s-ar arăta acesta. Drumurile sunt de calitate dar, din păcate, reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare lipseşte aproape cu desăvârşire. În căutarea melcilor fosilizaţi am plecat şi noi, într-o după-amiază de toamnă târzie, cu o lumină blândă amplificată de ruginiul viilor din zonă.
Nici localnicii nu prea ştiu de „melcii de piatră”
Ştiam de rezervaţia melcilor uriaşi, fosilizaţi în urmă cu mii de ani, dar nu ştiam exact locaţia acestora. Am întrebat, în stânga şi-n dreapta de „rezervaţia melcilor fosiliferi”. Amabili, locuitorii din Aliman, cu feţele arse de soarele năprasnic al Dobrogei şi cu mâinile crăpate de munca la câmp, s-au arătat necunoscători: „o fi încolo, spre Adâncata”. Într-un final, ne-a lămurit unul dintre ciobanii întâlniţi prin văile şi văioagele prin care ne-am încumetat să ajungem, şi asta numai după ce l-am întrebat de „melcii de piatră”. Se ajunge relativ simplu la melcii uriaşi, împietriţi pe dealurile Alimanului: la ieşirea din localitate, spre dreapta, pe un drum pietruit. Dealurile sunt prietenoase cu orăşenii veniţi în pantofi sport şi ne-au dezvăluit relativ uşor minunăţiile din piatră.
Un muzeu paleontologic în aer liber
De pe site-ul primăriei Aliman, am reţinut la capitolul „Strategia de dezvoltare” şi câteva detalii despre situl fosilifer: „În urma cercetărilor efectuate în rezervaţie au fost identificate unele fosile noi pentru ştiinţă, precum Harpagodes valcuii, sau fosile valoroase sub aspect paleontologic, dintre care amintim: Ampulospira javaschovi; Panopaea dupiniana; Panopaea gurgitis; Trigonia nodosa, Trigonia caudata; Trigonia ornata; Natica munieri; Natica bicallosa; Natica pilleti; Nerinea oblonga, etc. În calcarele barremiene s-au identificat peste o sută de specii de corali, bivalve (genul Panopaea) şi de gasteropode de talie mare (Natica, Pterocera). Bogăţia în resturi fosile a calcarelor are o deosebită importanţă ştiinţifică atât pe plan naţional, cât şi internaţional, deoarece reprezintă unul din puţinele locuri din ţară unde se poate urmări în mod continuu o succesiune stratigrafică a cretacicului inferior în faciesul mediteranean sudic tipic. De asemenea, frecvenţa deosebit de mare a resturilor fosile precum şi gradul superior de conservare a lor, conferă acestui punct calităţi deosebite. Punctul fosilifer Aliman, alături de cel de la Cernavodă, este un adevărat muzeu paleontologic în aer liber, unic în România, în care se află cheia rezolvării diferitelor probleme de ordin stratigrafic şi paleontologic pentru formaţiunile cretacicului inferior din regiunea estică a mării Tethys, ce se întindea odinioară pe aceste meleaguri”. Din păcate, administraţia locală nu are nicio strategie privind valorificarea acestor minunăţii create de natură pe acest teritoriu binecuvântat. 
