De mai bine de un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. Oamenii acuză că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții. Pe de altă parte, Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea blocului, spune că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși oamenii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli.
Scandalul a început în 2014, când Primăria Capitalei a aprobat construirea unui bloc de 25 de metri pe terenul fostei şcoli a lui Mircea Eliade, de pe strada Mântuleasa, numerele 7-9, o zonă protejată prin lege, în care înălţimea medie a clădirilor este de 13 metri.
Actorul principal este o firmă care aparţine unor dezvoltatori spanioli, Leader Properties, care vrea să construiască mai multe clădiri de birouri și locuințe, dintre care cea mai înaltă va avea 25 de metri. Proiectantul este biroul KXL. Pentru finalizarea proiectului, firmei îi mai lipsește avizul de la Ministerul Culturii.
Locuitorii din zonă acuză că noua construcţie le afectează calitatea vieţii, firma care a achiziţionat terenul spune că a făcut tot ce se putea pentru a împăca toate părţile, iar Primăria susține că dezbaterea este tardivă.
Cine este firma care construiește blocul de 25 de etaje
În 2014, firma SC SD Leader Properties SRL, care aparţine grupului de dezvoltatori spanioli Avantia, a primit avizul preliminar pentru construcţia unui complex de clădiri. Cea mai înaltă construcție va avea 25 de metri şi va ocupa cea mai are parte a terenului de 2.715 metri pătraţi, pe locul unde se afla şcoala scriitorului și istoricului Mircea Eliade.
Noul complex va fi un ansamblu multifuncțional: ”locuinţe şi funcţiuni complementare precum servicii, comerţ şi birouri”, potrivit avizului preliminar aprobat de Comisia de Urbanism a Primăriei Capitalei, sub semnătura arhitectului şef al municipiului Bucureşti, Gheorghe Pătraşcu.
Construcţia va putea începe îndată ce firma primeşte avizul de la Ministerul Culturii şi este supusă la vot în Consiliul General al Municipiului București.
Totuși, asupra firmei Leaders Properties planează mai multe suspiciuni: compania nu are un site online, iar adresa fizică a societăţii comerciale este un apartament. Totodată, firma are la activ și un scandal penal. Astfel, unul din asociați a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti pentru înşelăciune, în anul 2013. Potrivit Registrului Comerţului, firma desfăşoară activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.
Panoul apărut peste noapte, pe strada Mântuleasa
Conform procedurii, locuitorii din cartier trebuie invitaţi la dezbatere, pentru a stabili dacă şi în ce mod i-ar putea afecta o construcție de o asemenea amploare. Însă, acest lucru s-a întâmplat abia după ce avizele au fost date.
Astfel, unul din locuitori, Răzvan Rada, a povestit, pentru România liberă, că oamenii s-au trezit, într-o zi, cu un panou în care se anunţa începerea construcţiei. După demersurile efectuate de el şi de alţi locuitori de pe stradă, au aflat ce se întâmpla de fapt: “Cartierul Mântuleasa este o zonă protejată, are grad de protecţia maximă prin lege. Regimul de înălţime în cartierul Mântuleasa este de 13 metri; în prima fază, se dorea construirea unui turn de 17 etaje în acest cartier rezidenţial. Tot procesul nu este transparent. Depui foarte mare efort pentru a vedea în ce stadiu se află proiectul. Acum, noi ştim că se va construi o clădire cu 5 etaje plus 1, cu 28 de metri înălţime”.
La dezbaterea tardivă, oamenii au cerut construirea unei școli
În luna mai, la presiunile oamenilor de pe stradă, Primăria Capitalei a organizat o dezbatere, la care au fost invitaţi reprezentanţi ai firmei, locuitori din zonă, dar şi ONG-uri.
Printre participanți s-a aflat și arhitecta Marina Echeriu, care s-a născut în Cartierul Mântuleasa şi a trăit toată viaţa ei acolo. Ea a reclamat că acest proiect strică calitatea vieţii locuitorilor din zonă și că anumite detalii din planul de construcţie nu sunt sustenabile.
“Eu am câteva întrebări pentru realizatorii proiectului. Cele 104 locuri de parcare prevăzute pentru această clădire ajung la cei 6.000 mp construiţi? Eu sunt un locuitor de pe strada Mântuleasa. Această stradă este, în acest moment, un canal de circulaţie. În acest canal de circulaţie, să găseşti un loc de parcare este o demenţă. Poarta noastră este blocată în fiecare zi de maşini parcate. Noi îi dăm afară, ei ne înjură.104 locuri de parcare sunt un banc. Noi trăim prost pe strada Mântuleasa, care era o stradă liniştită şi frumoasă. Eu m-am născut acolo, am mers la şcoala care a fost demolată. Era o şcoală impecabil construită; de ce s-a demolat, nu ştie nimeni; cum a ajuns din proprietatea Ministerului Educaţiei în proprietate privată, nu ştie nimeni. De ce nu se construieşte o şcoală acolo? Problema noastră cu acest proiect este că vreţi să construiţi în faţa unui bloc de patru etaje o clădire echivalentul unui bloc de şapte etaje ca înălţime. Nu se poate! Ne stricaţi calitatea vieţii celor care deja locuim acolo”, a subliniat Marina Echeriu, la dezbatere.
De asemenea, Roxana Wring, preşedinta Asociaţiei ProDoMo, o asociaţie care luptă pentru protejarea patrimoniului, a subliniat, în cadrul aceleiaşi dezbateri, că nimeni nu se opune proiectelor de dezvoltare, cât timp sunt construite decent şi cu respect faţă de cetăţeni.
“Nu ne opunem proiectelor de dezvoltare, nu spunem că nu trebuie construit, spunem că trebuie construit decent, respectuos faţă de istorie şi faţă de cetăţeni. Acest proiect a început cu 17 etaje, a ajuns la 25 de metri înălţime (5 etaje) şi ar trebui să fim recunoscători. Dar nu suntem recunoscători, pentru că eu citez din regulamentul zonei protejate, unde se află terenul pe care se doreşte ridicarea blocului şi care spune că înălţimile admise sunt maxim 13 m şi minim 10 metri. Peste înălţimea maximă, se permite un etaj în plus. Clădirea prezentată aici are 25 de metri înălţime. Este adevărat că legea permite majorarea indicatorilor urbanistici cu 20%, dar nu scrie nicăieri că este obligatoriu. Mă întreb care este rolul primăriei, să dea dreptate numai beneficiarilor şi să ignore cetăţenii, istoria oraşului, sau să modereze între cele două păreri. Eu cred că opinia cetăţenilor este la fel de importantă cum este cea a beneficiarilor. Când s-a cumpărat acest teren este clar că s-a început cu o ilegalitate, pentru că demolarea caselor vechi a fost ilegală, fără aviz de la Ministerul Culturii. S-a mai încercat o dată să se obţină ilegal 17 etaje şi numai o mobilizare masivă a oprit acel proiect. În forma în care se află acest proiect, acum, noi nu suntem de acord cu el, fiindcă nu respectă regulamentul zonei protejate. Nu suntem de acord cu el fiindcă zona aceasta este ansamblu de arhitectură şi în zona de protecţie sunt încă 13 monumente istorice. Nu ne convinge nici modul în care vrea să se integreze în ţesutul zonei. Eu nu ştiu cum faţada, culorile, finisajele se integrează în ţesutul zonei. Nu am văzut nicăieri studii de impact, studii de trafic, cum vor supravieţui vecinii cu tot traficul generat de această clădire. Din toate aceste puncte de vedere, cred că proiectul trebuie reîntors experţilor, redus ca volum şi ca înălţime şi create nişte faţade care să fie respectuoase cu contextul. Şi aş vrea să ştiu de ce este oportună construirea acestei clădiri – va creşte valoarea zonei, suprafaţa de spaţiu verde, se va crea un centru de cartier”, a explicat și președinta organizației ProDoMo.
Primăria își pune mâinile în sân
La dezbatarea organizată de Primăria Capitalei, nu și-a făcut apariția nici unul din consilierii generali, deși locuitorilor de pe stradă li s-a spus că sunt singurii care pot opri construcția blocului. Reprezentanții PMB au arătat, la dezbatere, că soluția la plângerile făcute de cetățeni nu se află în mâinile municipalității, ci numai în mâinile consilierilor generali.
Mai mult, Stelian Constantinescu, de la Comisia de Urbanism a Primăriei, a subliniat că ei lucrează după niște reguli fixe, pe care dacă ar fi să le pună la îndoială ar ajunge la ”Beciul Domnesc”.
”Noi lucrăm după niște reguli care nu sunt perfecte. Este foarte ușor să critici. Dacă am sta să punem la îndoială actele normative, am ajunge la Beciul Domnesc. Nu avem cum să verificăm cum au ajuns în posesia parcelei”, a arătat Constantinescu.
Totodată, la solicitarea României Libere, Primăria Capitalei a explicat că proiectul Leader Properties este o ”soluție rezonabilă” pentru teren. Totodată, PMB a precizat că, pe acel teren nu funcționa nimic și că în zonă există și alte clădiri la fel de înalte.
Totuși, oamenii din zonă s-au plâns de mai multe ori că ar avea nevoie de o școală.
“În momentul solicitării Planului Urbanistic Zonal, conform certificatului de urbanism, terenul era liber de construcţii. Demolările au fost efectuate în baza unei autorizaţii de desfiinţare din anul 2003 eliberată de Sectorul 3, competenţele în acea perioada aparţinând sectoarelor. Înălţimea maximă conform PUZ zona protejată este de 16m (nu 13m), dar în vecinătate existau, încă din perioada interbelică, construcţii cu înălţimi mai mari, respectiv P+5 (25m) şi P+7 (aprox. 29m). Solicitarea iniţială era pentru o înălţime şi volum construit mai mari. Comisia tehnică a avizat PUZ-ul cu condiţia respectării indicatorilor PUZ zona protejată, Procentul de ocupare a terenului (POT), Coeficientul de utilizare a terenului (CUT) şi o înălţime de P+5 comparabilă cu cea a altor imobile din zonă. În aceste condiţii, nu a existat nici o opoziţie în Comisia de Urbanism, ceea ce presupune că este o soluţie rezonabilă”, se arată în răspunsul transmis Rl de către Primăria București.
Cum s-a ajuns în această situație: Scurt istoric al demolării școlii lui Eliade
2003: Primăria Sectorului 3 aprobă o autorizaţie de demolare a şcolii lui Mircea Eliade, fără a avea aviz de la Ministerul Culturii şi Cultelor.
2008: Consiliul Local al Sectorului 3 aprobă construirea unui turn de 17 etaje pe terenul fostei şcoli. Turnul, aprobat printr-un Plan Urbanistic de Detaliu pe 6 noiembrie 2008, avea aviz de la Primăria sectorului 3, semnat de arhitectul-şef de sector, Ştefan Dumitraşcu, însa lipsea avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii. Hotnews a sesizat acest abuz şi construcţia a fost oprită.
2014: PMB acordă avizul preliminar firmei Leader Properties, pentru a construi un complex de clădiri pe terenul fostei școli.
