De circa 18 ani, România utilizează energia Centralei Nucleare de la Cernavodă, dar în tot acest răstimp nu a reușit să construiască un depozit pentru deșeurile nucleare rezultate. În prezent acestea sunt stocate la Băiţa Bihor, într-o fostă mină de exploatare a uraniului, care se va închide însă în cel mult zece ani, sau sunt ținute în butoaie speciale, în incinta centralei nucleare de la Cernavodă.
Din 2008, autoritățile au anunțat că vor să construiască un depozit provizoriu, la Saligny, și unul definitiv, o adevărată provocare tehnologică. Cel provizoriu ar fi trebuit să fie gata anul acesta, dar proiectul nu are nici măcar avizele necesare. Cel definitiv ar trebui să fie gata în 2055.
Investiție inițială de 40 milioane euro
Ieri, într-o conferință de presă pe tema managementului combustibilului nuclear, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), Florin Tătar, a declarat că România are în plan construcţia unui nou depozit de deşeuri nucleare la Saligny, în apropierea centralei nucleare de la Cernavodă, care va necesita o investiţie iniţială de 40 de milioane euro. ”Noi suntem pregătiţi să facem acest depozit până în 2020, însă depinde de extinderea duratei de viaţă a Unităţii 1, de unde vor proveni noi deşeuri radioactive pe care va trebui să le depozităm. Unitatea 1 a fost pusă în funcţiune în 1996, iar durata de viaţă este de maximum 30 de ani. Ţinem legătura cu cei de la Nuclearelectrica să vedem când vor decide această extindere, apoi ne vom corela strategia cu ei”, a spus Tătar, citat de Agerpres. El a subliniat că acest depozit va fi realizat independent de planul privind realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă. ”Acest depozit se va face cu siguranţă. Noi suntem pregătiţi să facem opt module de depozitare pentru început, cu o investiţie de 40 de milioane euro, iar, în timp, planul este să extindem depozitul pe 40 de hectare, iar atunci investiţia se va ridica la 400 de milioane euro în total”, a explicat Florin Tătar. Banii vor proveni în principal din taxa de 2 euro pe MWh pe care o plăteşte Nuclearelectrica pentru un fond special destinat depozitării deşeurilor radioactive, însă se doreşte şi atragerea investitorilor privaţi în acest proiect. Tătar a mai spus că în prezent studiul de fezabilitate pentru depozitul de la Saligny este supus unei revizii care se va termina la finele acestei luni şi care va reactualiza costurile proiectului.
E nevoie inclusiv de un referendum
Tătar a afirmat că se au în vedere și alte locuri de amplasare a depozitului, nu numai Saligny. Au fost analizate aproape 40 de locații, dar toate în Dobrogea. Se fac foraje de testare pentru a determina cel mai bun amplasament. Obținerea autorizațiilor nu este însă simplă. Primăria Saligny, de exemplu, a semnat din 2011 certificatul de urbanism pentru întocmirea Planului Urbanistic Zonal, dar este nevoie de o serie întreagă de proceduri. Acestea includ un referendum al populației din zonă, și este greu de crezut că oamenii vor accepta ușor amplasarea unui depozit de deșeuri radiocative în vecinătatea lor. Este nevoie, de asemenea, de un accept al Parlamentului, o hotărâre de Guvern și de consultări cu autoritățile din Bulgaria. Fostul președinte al ANDR, Ion Năstăsescu, declara, în vara lui 2011, în Constanța, că depozitul trebuia să fie finalizat, inițiat, în anul acesta.
Centrala de la Cernavodă a fost dată în folosință în 1996
Depozitul de la Saligny ar urma să se întindă pe 40 de hectare, cu tot cu dependinţe, iar zona exclusivă de depozitare va fi de 22 hectare. “Aici vor fi depuse materiale produse în activitatea de producere de energie electrică pentru care nu s-a găsit o întrebuinţare economică ulterioară”, a spus inginerul Vasile Siminonov. Este vorba despre lavete, mănuşi, combinezoane, saci de plastic, filtre de aer, uleiuri etc. Depozitul va fi construit la suprafaţă, cu ziduri de beton groase de un metru, va fi acoperit cu o membrană specială care să nu permită infiltraţiile şi cu un strat de pământ. “Este absolut sigur”, a spus Năstăsescu, afirmând că proiectul a primit şi girul experţilor de la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică de la Viena. Aici vor putea fi depozitate 120.000 mc de deşeuri. Durata în care deşeurile de slabă şi medie activitate îşi pierd radioactivitatea este de 300 de ani. Prin urmare, depozitul de la Saligny, care va fi construit în etape, până în 2110, va fi păzit timp de 300 de ani.
O provocare tehnologică
Problema cea mai mare o va ridica însă construirea unui depozit pentru materialele înalt radioactive, pentru care timpul de înjumătăţire a radioactivităţii se ridică şi la milioane de ani. Acesta ar trebui să fie gata în 2055, dar construcția sa ridică probleme tehnologice mari, pentru că trebuie să îndeplinească condiții stricte de securitate. De exemplu, spun specialiștii, trebuie construit la o adâncime de 500 de metri sub pământ, în anumite tipuri de roci.
Locuitorii din Saligny ar putea fi chemați la referendum
