USL vrea mai întâi puterea şi apoi reforme

Pe lângă propunerea de a renunţa la doi ani de mandat, preşedintele Traian Băsescu a mai făcut o „ofertă” opoziţiei: să rămână un Parlament bicameral, în schimbul urgentării proiectelor privind reor­ganizarea administrativă şi, respectiv, revizuirea Constituţiei. Răspunsul USL? Întâi alegeri anticipate.

Noi nu am venit aici pentru compromisuri sau, oricum, nu cu dvs.”, a fost laitmotivul Uniunii Social-Liberale, reprezentată la consultările de la Palatul Cotroceni doar de Victor Ponta şi Crin Antonescu. Oferta prezidenţială a fost clară: să rămână Parlament bicameral, dar cu maximum 300 de aleşi, aşa cum a rezultat din referendumul din 2009. În schimb, preşedintele ar dori ca opoziţia să accepte reorganizarea ţării în opt judeţe (actualele regiuni de dezvoltare) şi revizuirea Constituţiei. În varianta agreată, bineînţeles, de şeful statului, care-şi men­ţine hotărârea de a trimite Parlamentului proiectul de modificare a Legii fundamentale în ciuda deciziei Curţii Constituţionale. „Vreau să ştiţi că sunt hotărât să nu renunţ la problema legată de prezumţia automată că averile sunt licite, cu atât mai mult cu cât o astfel de prevedere contravine deciziilor UE”, le‑a precizat preşedintele Traian Băsescu liderilor USL.

În privinţa reorganizării administrative a ţării, şeful statului şi-a argumentat decizia cu cifre: 1.245.980 de salariaţi în administraţia centrală şi locală, cheltuieli cu salarii­le în 2010 de 25,4% din veni­tu­rile bugetului de stat şi cheltuieli materiale de 17,7% din aceleaşi venituri. „Deci, aproape jumătate din veniturile bugetului sunt cheltuite cu funcţionarea aparatului de stat, ceea ce este extrem de mult”, a declarat preşedintele Traian Băsescu. Acesta a subliniat în mai multe rânduri că doreşte discutarea celor două mari subiecte – revizuirea Con­stituţiei şi reorganizarea administrativă – la pachet, astfel încât să se poată ajunge la un „compromis”.

„Contraoferta” opoziţiei: alegeri parlamentare în noiembrie 2011

Invocând disensiunile din ulti­ma vreme din coaliţia la putere, liderii USL au vorbit despre „criza politică” în care s-ar afla România şi au avansat şase acţiuni pentru înlăturarea „instabilităţii gu­ver­namentale”. Este vorba de înfiinţarea, până la 15 iulie, a unui comitet economic anti-criză; de schimbarea Guvernului Boc, până la 1 august, cu un cabinet format din tehnocraţi, care să se ocupe de „punerea în aplicare a mă­surilor anti-criză convenite de comitetul economic anti-criză şi organizarea în această toamnă a alegerilor parlamentare anticipate”; de adoptarea, până la 15 septembrie, a legii privind reducerea numărului de parlamentari; de organizarea de alegeri parlamentare anticipate până la 30 noiembrie şi, respectiv, de adoptarea proiectului privind reorganizarea şi revizuirea Constituţiei până la 15 aprilie, astfel încât, o dată cu alegerile locale din iunie, să fie organizat referendumul pentru revizuirea Legii fundamentale.

Propunerile USL au fost respinse de şeful statului pe motiv că declanşarea de alegeri anticipate nu ar face decât să arunce România într-o criză politică şi ar strica „echilibrele fragile” obţinute de Guvern în plan economic. „În mod categoric, orice propunere de vulnerabilizare a stabilităţii politice este exclusă. Cel puţin din partea mea nu va avea un suport pentru împingerea ţării în alegeri acum”, a subliniat preşedintele Băsescu.

Ulterior, şeful statului a catalogat propunerile USL drept „soluţii politicianiste, fără valoare politică şi care definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate” a liderilor Uniunii.

Ce au „uitat” să spună liderii USL

Prin propunerea avansată, ca răspuns la oferta şefului statului, opoziţia nu a lăsat practic nimic de la ea pentru a ajunge la o înţelegere. Cum „nimic” este răspunsul şi la întrebarea: ce ar pierde USL dacă acceptă acum, din vorbe, ideea reorganizării şi revizuirii? În primul rând, liderii opoziţiei nu au prezentat nici o garanţie că o dată devansate cu un an alegerile parlamentare se va mai discuta vreodată despre reorganizare şi revizuirea Constituţiei.

Nu de alta, dar liderii USL au spus în ultima vreme că „lucrurile trebuie să rămână din punct de vedere administrativ aşa cum sunt” (Crin Antonescu) şi au vorbit despre crearea unor supra-structuri cu statut juridic, peste judeţele actuale, şi de crearea a opt mini-guverne şi a opt mini-parlamente regionale. Cu păstrarea, bineînţeles, a actualelor instituţii de la nivel central. Iar odată desfăşurate alegerile anticipate, în ipoteza în care USL ar obţine majoritatea parlamentară, nu i-ar împiedica practic nimic să „reorganizeze” ţara după propria viziune, adică în sensul dublării structurilor. În acest fel, „baronii” locali ai PSD şi PNL şi-ar păstra (ba chiar ar avea mai multe) posturi călduţe în care să-şi numească apropiaţii şi nici nu ar mai trebui să se lupte între ei (aşa cum se întâmplă acum, când este vorba de desemnarea candidaţilor comuni, sau cum va fi dacă vor fi desfiinţate actualele consilii judeţene).

Apoi, în privinţa reducerii numărului de parlamentari, după interminabile declaraţii politice, liderii USL au anunţat depunerea unui proiect de lege de modificare a normei de reprezentare astfel încât Legislativul să aibă 325 de membri. În acelaşi proiect ar urma să fie prinsă o modificare a pragului electoral astfel încât un partid sau o formaţiune politică să intre în Parlament doar dacă obţine cel puţin cinci senatori şi zece deputaţi. În prezent, pragul electoral este de 5% din voturi sau obţinerea celui mai mare număr de voturi în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi în trei colegii pentru Senat.

În ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, liderii USL nu au precizat dacă susţin sau nu propuneri de genul eliminarea imunităţii parlamentarilor, eliminarea prezumţiei că toate averile au fost dobândite licit sau responsabilizarea magistraţilor.

Continuă discuţiile în coaliţie

Dacă liderii Uniunii pentru Pro­gresul României au spus răs­picat că susţin reorganizarea administrativă şi revizuirea Constituţiei, reprezentanţii UDMR au preferat să plece de la Palatul Cotroceni fără să facă vreo declaraţie. În numele întregii coaliţii, premierul Emil Boc a anunţat că discu-ţiile vor continua până lunea următoare.

Totuşi, din teritoriu, preşedin­tele UDMR Bihor, Alexandru Kiss, a vorbit despre necesitatea unei schimbări la Palatul Vic­toria. „Ar trebui ca România să aibă un nou Guvern, în care populaţia să aibă încredere, deoarece actualul Guvern nu mai are încrederea populaţiei. Iar dacă această schimbare poate fi făcută cu UDMR, ar trebui ca UDMR să ajute la această schimbare”, a declarat Kiss, adăugând că „schimbarea Guvernului ar trebui să se facă în altă configuraţie politică, nu cu PDL şi nu cu un alt Boc”. 

„Dle Antonescu, cred că faceţi erori mari, dar m-am obişnuit cu autosuficienţa dvs. să faceţi afirmaţii de genul: «O singură persoană…» Nu, sunt oameni care gândesc, să nu vă închipuiţi că monopolul gândurilor inteligente este la dvs.” Traian Băsescu, preşedintele României