Ridicarea Parlamentului la rang de supraputere în stat, la pachet cu reducerea la minimum a atribuţiilor preşedintelui (care capătă un rol mai mult decorativ) este deviza sub care social-liberalii au gândit revizuirea Constituţiei. Evident, totul pentru a preîntâmpina o eventuală repetare a modelului de preşedinte-jucător.
Criticile venite din partea specialiştilor în drept constituţional şi a societăţii civile nu i-au impresionat prea mult pe reprezentanţii USL, dar un pas înapoi ar putea fi făcut la presiunea Comisiei de la Veneţia. Chiar dacă acest organism european formulează doar recomandări, actuala putere din România nu-şi poate permite, ca imagine, să-i ignore punctul de vedere. Prin urmare, Comisia parlamentară de revizuire a Constituţiei, care trebuie să-şi reia astăzi lucrările, este nevoită să ţină cont măcar de unele dintre observaţiile formulate până acum de Comisie. Numeroase obiecţii la proiectul de revizuire au fost formulate şi de Consiliul Legislativ.
Fără „for suprem de dezbatere şi decizie“
USL a vrut ca încă de la primele articole ale noii Constituţii să fie clare viitoarele reguli ale „jocului“: l-au eliminat pe preşedinte din sfera puterii executive. Mai precis, au introdus un nou alineat potrivit căruia „puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern şi de celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti“.
Împotriva acestei modificări s-au pronunţat atât reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, cât şi Consiliul Legislativ. Acesta din urmă a arătat că sistemul constituţional românesc a consacrat un Executiv bicefal compus din preşedinte şi premier, fapt pentru care şeful statului face parte din puterea executivă, având atât atribuţii administrative, cât şi politice.
O altă propunere de modificare la care, cel mai probabil, USL va renunţa se referă la definirea Parlamentului drept „for suprem de dezbatere şi de decizie al naţiunii“. Potrivit experţilor europeni, dacă textul ar fi interpretat abuziv, s-ar putea ajunge la limitarea puterii de decizie a altor instituţii.
Mai puţine puteri Legislativului
În viziunea USL, comisiile parlamentare ar trebui să capete dreptul de a audia pe oricine (persoană de drept public, juridică privată sau fizică). Consiliul Legislativ a cerut reanalizarea textului, pe motiv că s-ar limita o serie de prevederi legate de libertăţile cetăţeneşti.
Potrivit unui document de 120 de pagini obţinut de Mediafax, cuprinzând articolele la care Comisia de revizuire ar putea renunţa sau care necesită rediscutarea, noi dezbateri se vor purta şi pe tema dreptului Parlamentului de a decide convocarea unui referendum. Potrivit proiectului de revizuire, iniţierea unui referendum ar trebui să fie aprobată de Parlament, prin votul majorităţii membrilor săi.
În plus, preşedintele nu ar mai putea cere populaţiei să se pronunţe asupra unor probleme care vizează revizuirea Constituţiei (aceasta pentru a nu mai fi posibilă repetarea situaţiei din 2009, când românii au fost chemaţi să se pronunţe asupra unui Parlament unicameral). Potrivit Consiliului Legislativ, prin instituirea filtrului Legislativului în cazul convocării referendumurilor s-ar acorda o poziţie supremă Parlamentului în raport cu voinţa poporului.
Potrivit aceluiaşi document obţinut de Mediafax, Comisia de revizuire ar urma să renunţe şi la textul potrivit căruia Parlamentul primeşte dreptul de a se pronunţa asupra propriei dizolvări.
Noi modificări, adresate Guvernului
Dacă nu s-au gândit iniţial să reglementeze problema ordonanţelor de urgenţă emise pe bandă rulantă, membrii Comisiei de revizuire o vor face acum, la solicitarea experţilor europeni, care se minunau în luna octombrie 2013 cum în România se emite, în medie, o ordonanţă de urgenţă la trei zile. „Comisia de la Veneţia a recomandat elaborarea unor noi texte în ceea ce priveşte delegarea legislativă, în sensul redactării unor norme clare, precise, referitoare la condiţiile şi limitele delegării legislative“, se arată în documentul obţinut de Mediafax.
Alte prevederi în cazul cărora USL ar putea face pasul înapoi
În urma observaţiilor Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ, Comisia de revizuire ar putea aproba eliminarea textului nou-introdus potrivit căruia „este interzisă folosirea probelor obţinute ilegal“ în cadrul unei cercetări judiciare.
De asemenea, documentul Mediafax arată că este propusă spre rediscutare şi prevederea conform căreia statul îşi poate exercita dreptul de regres împotriva judecătorilor pentru prejudiciile cauzate de erori judiciare. „Din perspectiva Comisiei de la Veneţia, textul ar trebui reanalizat atât din perspectiva reglementărilor europene, cât şi din punctul de vedere al noţiunilor utilizate (noţiunea de eroare judiciară reprezintă un concept prea vag)“, este argumentaţia propunerii de reanalizare a textului.
Comisia de revizuire îşi mai propune să revadă şi textul prin care, în cazul remanierilor guvernamentale, Parlamentul capătă dreptul de a-i audia pe respectivii miniştri.
La ce nu vrea USL să renunţe
În condiţiile în care reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au spus că revine Curţii Constituţionale decizia de includere sau nu a rezultatelor referendumului din 2009 în viitoarea Lege fundamentală, USL nu intenţionează să facă prea multe în această privinţă. Mai precis, proiectul de revizuire păstrează bicameralismul şi spune doar că numărul deputaţilor va fi de maximum 318 (din care 18 aparţinând minorităţilor naţionale). Numărul senatorilor nu este precizat în nici un fel, dar în cercurile USL se vorbea de circa 100 de senatori.
Planurile USL ar putea fi însă date total peste cap de Curtea Constituţională, for care se va pronunţa de cel puţin două ori asupra proiectului de revizuire (a treia oară ar putea fi la sesizarea PDL). Ţinând cont de o decizie anterioară a CCR (din 2012), în care se explica faptul că şi referendumul consultativ trebuie să fie respectat de Legislativ, sunt şanse mari ca proiectul USL să primească un verdict nefavorabil de la judecătorii Curţii.
Şi mai puţine motive are USL de a-şi schimba punctul de vedere în ceea ce priveşte modalitatea de desemnare a premierului. Potrivit proiectului de revizuire, viitorul preşedinte va fi obligat să-l desemneze premier pe candidatul partidului care a obţinut cele mai multe mandate la alegerile generale. În acest fel, PSD îşi asigură practic, pentru mulţi ani de acum înainte, postul de premier, asigurându-se că nu se va mai repeta situaţia din 2004 şi 2008.
Este de aşteptat ca USL să nu renunţe nici la modificările care vizează începerea urmăririi penale a miniştrilor corupţi. Potrivit proiectului de revizuire, preşedintele nu va mai avea dreptul să ceară începerea urmăririi penale, acesta revenind celor două Camere (nu doar Camerei din care respectivul ministru face parte). De asemenea, pe noile reguli, preşedintele nu va putea nici să-l suspende din funcţie pe premierul sau ministrul împotriva căruia a fost începută urmărirea penală.
În acelaşi registru, este de aşteptat ca USL să-şi menţină intenţia de a introduce pentru şeful statului imposibilitatea de a refuza o numire în funcţia de ministru.
Şanse aproape nule sunt şi ca USL să accepte recomandarea Comisiei de la Veneţia de a se evita o confuzie între responsabilitatea legală şi cea politică în ceea ce priveşte suspendarea şefului statului. Mai precis, preşedintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, preciza, în octombrie 2013, că iniţiativa suspendării şefului statului aparţine Parlamentului, dar că „decizia ar trebui să fie a unei instanţe“. Reamintim că juriştii USL s-au gândit deja cum să justifice ignorarea recomandării: „Este un comentariu, nu o observaţie“ (deputatul PSD Florin Iordache), „Ei (reprezentanţii Comisiei de la Veneţia – n.r.) vin să facă propuneri, nu să scrie Constituţia“ (deputatul PSD Ciprian Nica).
Organizare: Una sau două zile de referendum?
După ce au anunţat că referendumul de revizuire va avea loc o dată cu alegerile pentru Parlamentul European şi că se va desfăşura pe durata a două zile (24-25 mai), liderii USL par să mai analizeze situaţia. Ipoteza ca referendumul să fie organizat într-o singură zi, în ciuda pragului de 50% prezenţă care trebuie atins, a fost lansată de vicepremierul Liviu Dragnea. Liderul PNL, Crin Antonescu, a arătat apoi că sunt şanse şi aşa ca referendumul să fie validat.
Pe muchie: Calendarul propus, extrem de strâns
Potrivit unui calendar creionat de senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei, la 1 februarie ar fi trebuit să fie gata a doua formă a proiectului de revizuire. Pentru aceasta, Comisia trebuia să se întrunească astăzi, dar s-a decis amânarea primei şedinţe din 2014 pentru data de 3 februarie, din cauza condiţiilor meteorologice. După ce va fi gata, proiectul va fi trimis Curţii Constituţionale şi, tradus, Comisiei de la Veneţia.
Aleşii USL speră ca până pe 10 martie să fie publicată în Monitorul Oficial decizia CCR, astfel încât proiectul să fie adoptat de Senat pe 23 martie şi de Camera Deputaţilor pe 2 aprilie. A doua decizie a CCR pe tema revizuirii ar trebui să fie publicată până pe 8 mai. Campania pentru referendum ar dura, astfel, circa două săptămâni.
