Inaintea alegerilor parlamentare si prezidentiale din 2004, actualul presedinte Traian Basescu, alaturi de colegul sau de Alianta, Calin Popescu Tariceanu, se prezentau in fata electoratului promitand, printre altele, ca vor face institutiile statului sa functioneze brici. Dupa aproape doi ani de guvernare, nu numai ca acest lucru nu s-a intamplat, dar institutiile centrale ale statului (Presedintie, Guvern, Parlament) se „faulteaza” una pe alta, conducand incet, dar sigur spre ceea ce se numeste „statul gripat”. Mai pe romaneste, spre un blocaj institutional ce se manifesta mai ales atunci cand initiativele Cotroceniului sunt blocate la Parlament si Guvern (ori viceversa), cand ordonantele Guvernului esueaza prin Parlament, cand doua sau mai multe institutii se calca pe picioare, incercand fiecare sa mai ciupeasca din competentele celeilalte. Analistii din zona societatii civile sunt insa rezervati, sugerand ca in Romania este mai dificil un blocaj institutional total. In cazul in care statul se gripeaza, singura institutie abilitata sa intervina este Curtea Constitutionala.
Cristian Pirvulescu – Pro Democratia
„La o gripare a statului se poate ajunge foarte usor, atunci cand neintelegerile dintre Presedintie, Parlament si, nu in ultima instanta, Guvern se acutizeaza foarte tare. La noi insa separarea puterilor nu este atat de rigida ca in alte state. In aceste conditii, se poate ajunge la o fracturare totala a relatiilor institutionale, dar mai greu.
De pilda, in Statele Unite s-a produs o ruptura totala intre institutii, cu consecinte foarte grave. O astfel de criza a avut loc in 1995, atunci cand Congresul a respins toate initiativele presedintelui.
Daca neintelegerile dintre puterile statului se intind pe o perioada scurta si criza nu se prelungeste, consecintele pot ramane doar de natura mediatica. In cazul in care problema nu se rezolva, se poate ajunge la o fractura institutionala intre presedinte si primul ministru, pe de o parte, si intre presedinte si Parlament. Solutia cea mai la indemana ar fi ca unul dintre cei implicati sa renunte la punctul sau de vedere. Daca nu, se poate ajunge la situatia in care toate demersurile institutiei prezidentiale sa fie blocate de Parlament si invers – toate demersurile Parlamentului sa fie blocate de Presedintie. De altfel, in Romania exista o astfel de criza, dar intr-o faza incipienta, care, in timp, ar putea duce la un blocaj institutional. In aceasta situatie, singurul arbitru care ar putea rezolva criza este Curtea Constitutionala. Dar cred ca in Romania aceasta institutie nu are autoritatea de a se implica – si asta din cauza ca foarte multi o recunosc ca impartiala.”
Alina Mungiu-Pippidi – Societatea Academica din Romania
„Eu nu cred intr-un pericol iminent de gripare a statului. Nu vad cum ar putea sa se gripeze. O blocare totala a institutiilor statului ar putea surveni numai in situatia producerii unui eveniment major, cum ar fi, spre exemplu, un act terorist de mari dimensiuni. In alte conditii, relatiile dintre institutiile statului nu se pot bloca total. Ele sunt independente, sunt facute sa actioneze separat una de alta, astfel incat lucrurile sa functioneze. In cazul luarii unor decizii politice mari, aflate in divergenta, lucrurile se pot bloca mai degraba la nivelul Aliantei D.A. si coalitiei, si nu la nivel institutional.”
Ioan Stanomir – expert constitutional
„Conflictul iscat intre Presedintie si Parlament poate duce la o fracturare a relatiilor dintre institutiile statului. Criza poate fi provocata in doua feluri: fie presedintele refuza sa faca noi nominalizari pentru conducerile SRI si SIE, fie Parlamentul refuza sa valideze propunerile presedintelui si se ajunge la un blocaj institutional. In cazul nesolutionarii acestuia, consecinta cea mai grava ar fi ca Parlamentul sa initieze procedura de suspendare din functie a sefului statului. Inainte de aceasta insa, pentru dezamorsarea conflictului, poate interveni Curtea Constitutionala, singura institutie abilitata sa faca acest lucru. Atentie insa: Curtea nu are posibilitatea de a da sanctiuni nici presedintelui si nici Parlamentului. Ea nu poate decat sa dea anumite interpretari Constitutiei, care ar putea sa rezolve problema intr-un fel sau altul.”
Renate Weber – Fundatia pentru o Societate Deschisa
„Trebuie sa facem o diferentiere intre blocarea institutiilor statului din punct de vedere juridic si din punct de vedere politic. Vorbind strict juridic, blocajul se poate produce din cauza unor confuzii in ceea ce priveste competentele fiecarei institutii si puteri a statului. Adica o institutie intra in competentele alteia. In aceasta situatie, Curtea Constitutionala se implica si stabileste cine a patruns in atributiile celuilalt si in urma deciziei acesteia cel care a gresit trebuie sa-si reconsidere pozitia, avand in vedere ca deciziile Curtii sunt obligatorii. De regula, astfel de blocaje sau convietuiri foarte dificile apar atunci cand exista un executiv dual. Mai exact, atunci cand competentele presedintelui sau premierului se intrepatrund. De asemenea, mai pot aparea tensiuni si intre Guvern si Parlament, dar mai rar, caci de regula Guvernul este expresia Parlamentului. Daca vorbim de un blocaj de natura politica, de o lipsa de colaborare intre institutii, aceasta nu poate fi decat pagubosa, iar solutia sta tot intr-o decizie politica.”
CC solutioneaza doar conflicte juridice
In caz de blocaj institutional, singura institutie care se poate implica in rezolvarea problemei este Curtea Constitutionala. Art. 11, alin. e, din Legea nr. 47/1992 spune ca CC „solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a primului ministru sau a presedintelui CSM.”
