Deşi rezultatele referendumului sunt cât se poate de clare, USL nu renunţă la lupta pentru demiterea lui Traian Băsescu. Acum, presiunea s-a mutat pe Curtea Constituţională, care pentru a valida referendumul ar trebui să ia în calcul nu datele oficiale referitoare la numărul românilor cu drept de vot, ci pe cele provizorii ale recensământului.
Acest mesaj a fost transmis aseară explicit de Crin Antonescu, care a precizat că „8 milioane de oameni şi-au exprimat voinţa, restul fiind birocraţie”. Practic, în acest moment liderii USL aşteaptă salvarea de la o instituţie pe care în urmă cu câteva zile o voiau desfiinţată, după cum reiese din acordul semnat de liderii USL cu mai multe organizaţii neguvernamentale, conduse de Mircea Dogaru, în timpul campaniei pentru demiterea lui Băsescu.
Pentru punerea în aplicare a noului plan al USL au ieşit la înaintare luni seara, pe diferite posturi TV, premierul Victor Ponta, senatorul PSD Dan Şova şi Sorin Roşca Stănescu (membru al PNL), iar din laboratoarele Uniunii a fost scos şi un „document bombă”: un răspuns al Institutului Naţional de Statistică la solicitarea secretarului general al PSD, Liviu Dragnea. Ce spune documentul, datat 26 iulie 2012? Că, aşa după cum au anunţat în februarie 2012, când au emis primele rezultate preliminare, „numărul provizoriu al populaţiei stabile din România la recensământul din 2011 a fost de 19.042.236 persoane”.
Totodată, INS îi răspunde lui Dragnea că „aşa cum se precizează în Anuarul Statistic al României, ponderea populaţiei de 0-17 ani, în total populaţie stabilă, a fost de 18,4% la 1 iulie 2010 şi de 18,3% la 1 ianuarie 2011″. Ei bine, punând cap la cap rezultatul provizoriu din februarie şi datele statistice din 2010 şi 2011, Şova a încercat, la Antena 3, să acrediteze ideea că a fost îndeplinit pragul de prezenţă pentru validarea referendumului, dat fiind că populaţia cu drept de vot s-ar situa în jur de 16,5 milioane. În mod similar, dar la Realitatea TV, Sorin Roşca Stănescu explica de ce nu au judecătorii CCR altă posibilitate decât validarea referendumului de demitere a lui Traian Băsescu.
Apoi, a venit rândul premierului Victor Ponta să ne explice că „în România astăzi, conform datelor preliminare ale recensământului din 2011, locuiesc 15 milioane de cetăţeni cu drept de vot”. Trecând peste faptul că ba sunt 16,5 milioane cu drept de vot, ba 15 milioane, este deosebit de interesant cum calculează premierul: „Din cei 15 milioane, 1,6 milioane sunt de etnie maghiară, cei care nu au votat ieri. (…) Din 13,4 milioane români, 8 milioane au venit la vot. E o majoritate covârşitoare. (…) Dacă în loc de referendum erau alegeri parlamentare, USL lua 80% din mandate”. Şeful Executivului a arătat şi că tot acest calcul al românilor cu drept de vot pe bază de date provizorii şi statistici va fi transmis de către Parlament Curţii Constituţionale.
Citeşte şi editorialul În USL rulează filmul „Good-bye, Crin!”
Cum vor USL-iştii ca judecătorii CCR să facă treaba lui Rus
Confirmarea celor declarate de premier a venit în cursul zilei de marţi, ca punct de vedere oficial al USL, comunicat de senatorul PNL Varujan Vosganian: Curtea Constituţională să aprecieze dacă a fost sau nu îndeplinit pragul de validare doar prin armonizarea datelor INS şi „datelor pe care le deţine MAI privind persoanele care şi-au pierdut temporar dreptul de vot din cauza buletinelor care nu au fost reînnoite”. De asemenea, CCR ar trebui să pună cifra rezultată după mecanismul descris în „acord cu deciziile instanţelor judecătoreşti privind pierderea capacităţii de vot pentru diferite categorii, fie care au pierdut dreptul de a vota în urma sentinţelor judecătoreşti, fie persoane care nu au capacitatea acestui exerciţiu de voinţă”. Ce se poate întâmpla dacă CCR nu ţine cont de aceste lucruri? Ne răspunde tot senatorul PNL Varujan Vosganian: „Orice decizie dată în baza unei Românii ipotetice, statistice, care nu e în concordanţă cu România reală, ar putea duce la o concluzie riscantă pentru societatea românească, în care România reală să nu se simtă reprezentată prin datele care întemeiază această decizie”.
Evident însă că reprezentantul USL nu a explicat de ce măcar o parte din operaţiunea de „periere” a listelor electorale (vezi buletinele care nu au fost reînnoite sau persoanele decedate) nu a fost efectuată de Ministerul de Interne condus de social-democratul Ioan Rus. Cum nu a explicat şi de ce Ioan Rus a ieşit înainte de referendum să spună public că sunt 18,292 milioane de români cu drept de vot, dacă tot avea cunoştinţă de diferenţa uriaşă dintre „România reală” şi „România ipotetică”.
De ce nu a spus USL nimic de recensământ până acum
Un răspuns la toate aceste semne de întrebare care planează asupra modului de acţiune al USL derivă din ce ar fi însemnat ca INS să dea în primăvară rezultatele finale ale recensământului din 2011: Uniunea ar fi pierdut mii de consilieri judeţeni şi locali la alegerile locale, iar la parlamentarele din toamnă şi-ar fi văzut subţiate grupurile. Nu de alta dar, inevitabil, numărul acestor funcţii alese ar fi scăzut direct proporţional cu reducerea numărului real al românilor (fiind calculate în baza unei norme de reprezentare). Or, evident că USL nu a dorit acest lucru. Aşa cum nu doreşte nici un partid.
În altă ordine de idei, USL s-a trezit cu un prag de validare a referendumului oarecum pe ultima sută de metri a procedurii de suspendare şi, apoi, de demitere a preşedintelui. Or, îi era cam greu în acel moment sa scoată de la INS, peste noapte, rezultatele finale (în condiţiile în care Institutul anunţase că de abia în semestrul al doilea al anului 2013 ar urma să le publice).
Semnele de întrebare din interiorul USL
În 20 de judeţe şi Municipiul Bucureşti prezenţa la referendum a fost sub media pe ţară, de 46,23%. Procentele variază între 11.56% în Harghita şi 45,97% în Vaslui. Evident că pe listă apar şi judeţe conduse de social-democraţi, precum Galaţi, Bacău sau Bistriţa-Năsăud (ultimul „smuls” democrat-liberalilor nu mai departe de alegerile locale din iunie). Cifrele au ridicat, previzibil, semne de întrebare în USL, mai ales în tabăra liberalilor, care au pus la îndoială determinarea social-democraţilor de a-l da jos pe Traian Băsescu şi a-i netezi drumul lui Crin Antonescu spre un mandat la Cotroceni. Semne de întrebare care s-au accentuat când, încă de la primele ore ale zilei de luni, social-democraţii, în frunte cu premierul Victor Ponta, s-au grăbit să declare că sunt foarte mulţumiţi de rezultatul obţinut duminică. „Rezultatul este absolut extraordinar şi, cel puţin pentru noi, diferenţa de la patru milioane şi jumătate (cât a avut USL la locale – n.r.) la opt milioane este o victorie extraordinară”, declara, de pildă, Ponta.
Văzând, prin urmare, că nici vorbă să se desfăşoare vreo analiză la PSD, în ciuda rezultatelor evident slabe obţinute de unele filiale, liberalii au trecut ieri la un plan „B”, menit să pună presiune pe social-democraţi. Startul i-a aparţinut ex-ministrului Cristian Adomniţei, care şi-a anunţat demisia din conducerea centrală a PNL. Motivul? Judeţul Iaşi, pe care-l conduce din postura de preşedinte de consiliu judeţean, nu s-a situat în primele cinci la prezenţa la urne.
Plecând de la acest „gest de onoare” al lui Adomniţei, un alt lider local al PNL, Florin Ţurcanu, a arătat că astfel de evaluări ale performanţelor la referendum ar trebui să fie făcute şi la PSD şi la PC. „Cred că e un demers salutar care trebuie făcut de PNL, PSD, PC în întreaga ţară. E o analiză care trebuie făcută”, a declarat şi senatorul PNL Varujan Vosganian.
În paralel cu presiunea asupra social-democraţilor, liberalii nemulţumiţi de rezultate îşi îndreaptă reproşurile şi asupra vicepreşedintelui PNL Relu Fenechiu, în calitatea sa de coodonator al campaniei electorale. Spre deosebire de Adomniţei, acesta s-a mulţumit să declare că-şi va depune demisia doar „dacă conducerea partidului consideră că rezultatele obţinute la referendumul de demitere a lui Traian Băsescu nu au fost satisfăcătoare”.
„Decizia finală aparţine Curţii Constituţionale”
Preşedintele interimar Crin Antonescu a susţinut aseară o conferinţă de presă în care precizat că, în ciuda prezenţei la vot mai mici de 50% din alegători, decizia finală referitoare la demiterea lui Traian Băsescu aparţine Curţii Constituţionale. „Curtea va trebui să ţină cont de foarte multe lucruri, dintre care multe nu sunt clare. Sper, aşa cum cred că speră şi cei 8 milioane şi jumătate de cetăţeni români, care au mers la vot într-o decizie a Curţii, în spiritul legii”. Antonescu a mai precizat că decizia acestei instituţii este grea dar, indiferent care va fi aceasta, CCR nu trebuie culpabilizată. „Nu ştim care vor fi cifrele pe care CC le va lua în considerare atunci când va da un verdict. Ştim sigur că 8 milioane de oameni există şi şi-au exprimat voinţa. Cei 8 milioane înseamnă respect, democraţie şi viaţă. Restul este birocraţie”, a mai spus Antonescu. Preşedintele interimar s-a ferit să dea un răspuns explicit în legătură cu promisiunea de a se se retrage din viaţa politică în caz de eşec.
Presa internaţională de business: Economia, victima sigură a crizei politice
FINANCIAL TIMES. Lupta pentru putere de la vârful scenei politice româneşti a atins punctul culminant la sfârşitul săptămânii, scrie Financial Times într-un editorial intitulat „Votul de la Bucureşti”. Românii s-au prezentat la urne pentru a decide dacă să-l demită sau nu pe preşedinte „pe o căldură feroce”, iar rezultatul a fost o „victorie în stilul lui Pirus” (cu un cost uriaş pentru învingător – n.red.). „În loc să se amestece în instituţiile României, Guvernul ar trebui să se concentreze asupra economiei”, mai îndeamnă publicaţia.
WALL STREET JOURNAL. „A doua cea mai saracă ţară din Uniunea Europeană, din punctul de vedere al produsului intern brut pe cap de locuitor, a fost paralizată de un scandal constituţional de când Victor Ponta, de stânga, a devenit premier în luna mai”, titrează şi Wall Street Journal, într-o analiză a situaţiei politice din România şi efectelor acesteia în plan economic. Prestigioasa publicaţie consideră că o eventuală lipsire a României de sprijinul UE şi al FMI ar duce la plecarea investitorilor. Cert este, conform Wall Street Journal, că nici după 29 iulie lucrurile nu s-au liniştit: „Rezultatul referendumului de duminică, organizat pentru a-l demite pe Băsescu din funcţia de preşedinte, nu a rezolvat nimic. Chiar dacă 88% dintre votanţi au votat pentru demitere, votul nu va fi valid pentru că prezenţa la referendum a fost sub 50% din populaţia cu drept de vot. Rezultatul îl lasă pe Băsescu foarte slăbit, însă determinat să-şi reocupe funcţia”. Cât priveşte consecinţele directe asupra cursului leu-euro, prognoza WSJ e pesimistă: „Deşi leul s-a apreciat luni în fata monedei euro cu 1%, impasul politic este de aşteptat să menţină cursul aproape de nivelurile minime record înregistrate săptămâna trecută”.
