3.5 C
București
joi, 26 decembrie 2024
AcasăSportUDMR doreşte "ştergerea urmelor românilor" din Harghita şi Covasna

UDMR doreşte „ştergerea urmelor românilor” din Harghita şi Covasna

Liderul deputaţilor PSD, Mircea Duşa, a afirmat marţi, în cadrul unei dezbateri pe tema Statutului minorităţilor, că UDMR, prin acţiunile pe care le organizează, doreşte „ştergerea urmelor românilor” din Harghita şi Covasna şi intenţionează să creeze o macroregiune „cu ieşire la graniţa ungară”. Duşa: Întotdeauna românii au dorit să aibă ieşire la mare, UDMR vrea ieşire la graniţa Ungariei

În cadrul dezbaterii pe tema adoptării Statutului minorităţilor şi efectelor acestuia asupra populaţiei din Harghita şi Covasna, Duşa a afirmat PSD dezbate permanent această problemă în cele două judeţe şi încearcă să „contracareze” acţiunile UDMR şi a altor organizaţii şi formaţiuni care „zilnic agită tema regionalizării şi a declarării autonomiei ţinutului pe care îl numesc ei secuiesc”.

„Răspunsurile la toate acţiunile pe care le-am făcut noi sunt fără rezultat. Această coaliţie guvernamentală s-a pus la dispoziţia UDMR şi toate cerinţele UDMR în Parlament, în guvernare, în adoptarea legilor sunt îndeplinite”, a acuzat Duşa.

Social-democratul a explicat că o lege specială a minorităţilor nu este necesară, deoarece solicitările pot fi rezolvate prin alte acte, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, însă a concluzionat că paşii făcuţi de UDMR în ultimii 20 de ani au dus la „pierderea autorităţii statului, retragerea statului de pe acest teritoriu pe care ei îl numesc Ţinutul Secuiesc”.

Statul român şi-a pierdut autoritatea în Harghita şi Covasna, deaorece puterea este exercitată de autorităţile locale aparţinând UDMR, afirmă Duşa. „Toate acţiunile pe care le fac, toate acţiunile culturale, artistice, sunt de fapt acţiuni care vizează ştergerea urmelor românilor în acele zone”, a subliniat liderul deputaţilor PSD.

În ceea ce priveşte proiectul de reorganizare şi regionalizare a României, Duşa a acuzat UDMR că doreşte să creeze o macroregiune cu deschidere la graniţa cu Ungaria, apreciind că acesta este un vis al celor din Harghita şi Covasna, precum a fost pentru români dorinţa de a avea deschidere la Marea Neagră.

„Aţi văzut ce gânduri au, cu autonomia Ţinutului Secuiesc şi cu crearea acelei macroregiuni care până la urmă să aibă ieşirea la graniţa ungară. Întotdeauna românii şi-au dorit să aibă ieşire la mare. Cei din Harghita şi Covasna şi UDMR, şi nu numai UDMR, cu acordul substanţial al lui Viktor Orban, care are gânduri de mărire a naţiunii maghiare, să creeze o astfel de macro-regiune care să ducă până în graniţa cu Ungaria”, a conchis Duşa.

Pe de altă parte, la dezbatere a participat şi preşedintele Forumului Civic a Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Ioan Lăcătuşu, care a cerut în numele organizaţiei pe care o conduce finanţare a proiectelor culturale a asociaţilor româneşti din Forum „de la bugetul de stat”. Mai mult, acesta doreşte o comisie parlamentară de anchetă care să studieze acţiunile UDMR în Harghita şi Covasna.

Lăcătuşu acuză că în cele două judeţe trebuie studiată „accentuarea manifestărilor pentru disoluţia statului român”, accentuarea manifestărilor vizând marginalizarea, discriminarea şi asimilarea populaţiei româneşti din zonă, precum şi activitatea organizaţiilor de extremă dreaptă maghiară.

„Nu mi se pare corect că ele sunt o prezenţă atât de cotidiană şi noi invocăm lipsa prevederilor legale, ba sensibilităţi. Este o problemă foarte serioasă şi trebuie să punem piciorul în prag până nu este prea târziu”, a atenţionat acesta.

Dezbaterea „Statutul Minorităţilor Naţionale şi consecinţele adoptării lui pentru românii din Covasna, Harghita, Mureş” a avut loc marţi la Palatul Parlamentului, fiind invitaţi membri ai Academiei Române, parlamentari, ONG-uri ale românilor din judeţele amintite.

Cele mai citite

Schengen 2025: România desființează peste 30 de puncte de frontieră, de la 1 ianuarie 2025

România se confruntă cu o migrație ilegală, având în vedere poziția sa geografică, la confluența dintre Orient și Occident Începând cu prima zi a anului...

București-Ilfov, regiunea cu cel mai scăzut risc de sărăcie din Uniunea Europeană

Cele mai mari riscuri de sărăcie au fost înregistrate în regiunea ultraperiferică franceză Guyane, Calabria și Sicilia Regiunea București-Ilfov este lider european în ceea ce...

Efectul Schengen: Prețurile locuințelor din zonele de graniță explodează

Intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele terestre, de la 1 ianuarie, aduce schimbări și pe piața imobiliară, în special în zonele de graniță....
Ultima oră
Pe aceeași temă