Traian Basescu se bucura la aproape doi ani de mandat de sustinerea majoritatii electoratului (62 la suta) cu o crestere usoara fata de lunile precedente. Presedintele isi pastreaza popularitatea, in ciuda faptului ca televiziunile il critica, partenerii de Alianta il invinovatesc de invrajbirea guvernarii, iar cele mai multe cotidiene il ataca frontal. Cei mai multi romani nu sunt multumiti nici de veniturile lor, nici de felul cum merg lucrurile in tara, dar raman apropiati de Basescu, desi sunt constienti ca presedintele nu le va putea face viata mai usoara.
Basescu este pentru ei un presedinte puternic, care stie sa fie obraznic cu rusii (cand vorbeste la Adunarea parlamentara a Consiliului Europei) si mereu prietenos cu americanii, doua insusiri pe care romanii nu le-au mai intalnit la un conducator autohton. Basescu stie sa rada de adversari sau sa-i puna autoritar la punct, desi in realitate a reusit sa-l ingenuncheze doar pe Adrian Nastase. In rest, „grupurile de interese mafiote” si „oligarhii presei” ca exponenti ai acestor grupuri stau destul de linistiti, in ciuda unor procese aflate pe rol. Calin Popescu Tariceanu, pe care seful statului l-a transformat inca de anul trecut in dusman declarat, pare la randul sau sigur ca-si va „termina mandatul de patru ani”. Daca Basescu ar avea la indemana mijloacele juridice ale lui Stefan cel Mare, lucrurile ar fi mult mai simple, iar popularitatea presedintelui chiar mai mare, fiindca circa 80 la suta din electorat opteaza pentru metodele de mana forte, dupa cum arata sondajele.
Basescu are in continuare popularitate, nu doar fiindca este puternic, ci si pentru ca se lasa dezvaluit de televiziuni in postura omului obisnuit care stie sa se bucure de un pahar de vin sau de o femeie frumoasa. Presedintele apare in fata electoratului ca un om din popor, care vorbeste natural, fara sa se cenzureze, care rade cu gura pana la urechi de orice prostie, care-si conduce singur masina, care stie sa se descurce in vremuri tulburi, cum erau cele de dinainte de '89.
Povesti mai mult sau mai putin reale despre Basescu se spun deja la petreceri, cafenele si birturi. Fostul comandant de vas, devenit presedinte, este un personaj care tinde sa devina folcloric. Electoratul prefera culoarea si barbatii adevarati, care precum Stefan cel Mare pot fi in acelasi timp razboinici, judecatori, ctitori de biserici, soti si amanti. Concursul national pentru desemnarea celui mai mare roman a scos la iveala aceasta optiune, alimentata istoric de miturile nationalismului autohton. Carol I, primul rege al romanilor, eliminat de istoriografia comunista din scoli, a lasat in urma legi, universitati, sosele si cai ferate, nu si mituri. Carol I este doar arhitectul independentei si al modernizarii tarii, in urma lui nu au ramas prea multe povesti, iar cele pastrate nu-i impresioneaza pe romani, fiindca ele vorbesc despre un rege auster care isi cosea singur cizmele, atunci cand se rupeau. In schimb, despre Stefan cel Mare avem basme, legende si chiar romane. Despre el stim ca-i placea vinul negru indulcit cu miere, ca a avut trei sotii si nenumarate amante, dintre care cea mai de isprava, Vranceoaia, i-a dat sapte baieti.
Stefan cel Mare este iubit din povesti, nu din istorie, la fel cum Traian Basescu este placut pentru ceea ce pare sa fie, nu pentru ceea ce face.
