Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi seara, în cadrul unei emisiuni la Digi24, că propunerea lui Robert Cazanciuc pentru funcţia de ministru al Justiţiei ”nu este o alegere proastă”.
Invitat la o emisiune de la postul Digi24, preşedintele Traian Băsescu a abordat mai multe subiecte printre care: numirea lui Robert Cazanciuc la Ministerul Justiţiei, mutarea sediului Romgaz la Bucureşti, economia României şi ieşirea din criză.
În ceea ce priveşte numirea lui Robert Cazanciuc la Ministerul Justiţiei, preşedintele a subliniat că această propunere ”nu este o alegere proastă”
”Când am primit propunerea am spus da şi am acceptat de când am primit-o. Am avut o discuţie săptămâna trecută cu prilejul CSAT, (Robert Cazanciuc – n.r.) se prefigura ca soluţie. I-am spus de atunci premierului că nu am nimic împotrivă. Oficial, azi i-am spus. Nu cred că este o alegere proastă”, a spus preşedintele.
De asemenea, acesta a amintit că a avut o reacţie deplasată la adresa lui Cazanciuc când l-a pus alături de un procuror care avea probleme cu Justiţia:”Nu cred că reacţia pe care am avut-o a fost neapărat îndreptăţită când am avut-o, că l-am pus alături de un procuror care la vremea respectivă avea probleme. A fost o reacţie pentru care domnul Cazanciuc nu a avut nicio vină”.
Citeşte mai jos, în format LIVE TEXT, care au fost principalele declaraţii ale preşedintelui.
Despre economie
„Chiar dacă deranjez pe cineva, pot spune că România este stabilizată macroeconomic şi veniturile pe primele trei luni sunt la nivelul prognozat. Nu înţeleg de ce e agitaţie pe piaţă. Semnele sunt bune. Sunt comenzi pentru industrie cu 10% mai mult, exportul – avem deocamdată datele din ianuarie – e plus 6% faţă de exporturile din ianuarie 2012 şi avem o creştere foarte puternică în ianuarie şi februarie la exporturile în afara spaţiului comunitar. Oamenii de afaceri se îndreaptă şi către alte zone, ceea ce e de natură să ne diminueze riscurile legate de producţie industrială pentru acest an. Creşterea nu e spectaculoasă, e la limită”.
„Am avea o situaţie mai bună dacă am folosi fondurile europene, situaţia e inacceptabilă, cu un nivel de absorbţie de 13%”
Despre compania Renault
„Le-am spus liderilor de sindicat de la Piteşti: atenţie cât presaţi în salarii”
„E un mod de negociere la Dacia, dar nu cred că se poate face o delocalizare peste noapte, pentru că Renault a făcut investiţii uriaşe. Însă spun ceea ce le-am spus liderilor de sindicat de la Piteşti: atenţie cât presaţi în salarii, pentru că aici va fi cheia. Când produci maşini foarte ieftine şi la acest lucru contribuie decisiv costul forţei de muncă, riscul de intrare în zona de nerentabilitate e major. Sunt convins că există destulă maturitate. E o negociere dură, sper să ajungă la soluţia optimă, pentru că, pe de altă parte, trebuie să recunoască şi managerii de la Dacia că uzinele din România au avut o contribuţie majoră la menţinerea pe linia de plutire a grupului”.
Despre mutarea Romgaz la Bucureşti
„Romgazul la Bucureşti, o prostie”
„Am mai auzit ideea asta şi într-o guverare anterioară, când eram împreună cu liberalii, nu are sens să o muţi, să punem rudele noastre în locul alor lor. E un fel de trecere din mână în mână a conducerii societăţii. Este mediu deja creat acolo, dacă cineva vrea să se războiască cu salariile managementului, dă lege în care să spui că nu poate fi salariu mai mare decât al unui ministru
Pentru ce să strămuţi mutarea conducerii unei astfel de companii? Nu cred că o astfel de mişcare face bine. Trebuie lăsată acolo.”
Despre scandalul finanţării bisericilor
„Legat de Biserici, când vom încheia procesul de restituire, poate vom gândi un proces de finanţare autonomă. Mediul rural e singura formă eficientă, garantată de educare a populaţiei. Dacă am şti toţi cele 10 porunci ne-ar fi bine, măcar de la preot le mai auzi. Nu suntem în situaţia în care Biserica Ortodoxă prin avuţia sa să stea pe picioarele ei, pe ceea ce produce. Societatea încă nu şi-a definit valorile, iar Biserica e un partener. Bisericile care s-au întremat economic se implică tot mai mult în case de copii, acţiuni sociale, ceea ce nu înseamnă că la un moment dat nu ar putea să devină supărătoare o rapacitate a preoţilor. Mă bucur că în ultima vreme s-au dat instrucţiuni majore: să nu se mai ia bani la înmormântările celor săraci, să nu se ţină slujbele pentru excentrici oriunde, numai în biserică. Cred că societatea are nevoie de biserică. Parteneriatul politic e toxic, asta decredibilizează Biserica, dar sunt convins că în curând Biserica ortodoxă va da instrucţiuni”
Despre Justiţie şi numirea procurorilor şefi
„Îl apreciez pe Morar, dar sunt lucruri pe care le poţi face, lucruri pe care nu le poţi face. Nu am un Guvern care să provină dintr-un partid care să mă fi susţinut. Orice regulă a democraţiei spune că nu poţi rămâne înţepenit în proiectul tău, când nu mai ai nici măcar un partiduleţ în spate. Interesul major al României era în mod expres să numească procurorii, o structură de conducere a Parchetelor, în condiţiile în care din 24 de funcţii de conducere 21 erau cu delegaţie. Şi începuse altceva. Cei care erau desemnaţi cu delegaţie ca şefi făceau delegaţie subordonaţilor lor care şi aşa erau numiţi cu delegaţie de şefii care plecaseră. Era o situaţie imposibilă, de asta am presat mult să facem rapid numirile şi la 1 octombrie i-am trimis lui Pivniceru o scrisoare: ori procedură transparentă, ori propun să aplicăm legea şi îmi asumam eu această oarecum încălcare a recomandărilor Bruxelles-ului. Am trimis scrisoarea şi lui Barroso, şi lui Van Rompuy. Structurile de la Bruxelles ştiau opţiunea mea din 2 octombrie”.
„Pivniceru avea puncte de vedere radicale faţă de o serie de nume, din DNA mai ales. Am propus Hai să încercăm o cale de mijloc, în care să păstrăm experienţa, dar şi să găsim soluţia care să mulţumească exigenţele acestei majorităţi uriaşe”.
„L-am susţinuit pe Morar până în ultima clipă şi după ce am emis decretul de numire al lui la CCR am deschis subiectul. Suntem însă un stat democratic, nu poţi spune aşa vrei tu, când ai în faţă o majoritate de 70%. Interesul meu este să găsim soluţii, pentru că toată lumea e în criză. România are echilibrele fixate, dar o instabilitate politică le aruncă în aer în câteva săptămâni. Ştiu că am supărat pe unii dintre susţinătorii mei, cum şi Ponta şi-a asumat supărarea unei părţi a susţinătorilor lui”.
”Cel mai important lucru pentru procurori ar fi dacă o dată cu pedespirea vinovaţilor s-ar face şi recuperarea daunelor”.
„Şi eu am mai făcut compromisuri, lucrul pe care nu-mi place să-l amintesc, pierduse alianţa D.A. alegerile şi am evitat patru ani de PSD, patru ani de guvernare de stânga”.
”Nu mă pronunţ legat de nicuna dintre cele şase propuneri, nu vreau să fac inutil efortul secţiei de procurori a CSM, dar compromisul la numiri nu înseamnă desconsiderarea CSM”.
”Discutăm de oameni care pot să administreze insituţia, să o apere, să protejeze procurorii de influenţe politice. Mi-ar place să văd recuperarea daunelor. Să-i văd activi în a pune sechestru. Cel mai important lucru pentru procurori ar fi dacă o dată cu pedespirea vinovaţilor s-ar face şi recuperarea daunelor”.
„Avem mulţi infractori care se plimbă pe ecranele televizoarelor”.
„Când nu sunt într-o situaţie veselă cu procurorii. O spun aici. Dacă există un singur procuror sau judecător care să spună că eu l-am sunat pentru un dosar. Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost cel cu Omar Hayssam, în ce stadiu este, dar n-a existat procuror sau judecător care să poată să spună o singură dată că l-a sunat preşedintele”.
„Avem mulţi infractori care se plimbă pe ecranele televizoarelor şi pentru a-şi justifica vina spun: este doar politic, mi l-a făcut Traian Băsescu. Cel mai concludent este legat de Adrian Năstase. El ştie foarte bine că are în acel dosar are numai reclamaţiile oamenilor lui. Nu de la mine au pornit reclamaţiile”.
Despre pactul cu Victor Ponta
„Premierul a fost un partener corect în acest proces, ce a spus public e problema lui. Cum să numeşti pe cineva în care nu ai încredere? A avut încredere să facă numirea, iar performanţele lui Kovesi ca amdinistrator de sistem nu au fost rele de loc. Nu văd de ce nu ar fi avut încredere în această soluţie”.
„Nu am ajuns la acord pe capitolul Daniel Morar. Însă nu sacrificăm interesele ţării pentru nimeni şi, cum eu nu sunt de neînlocuit, premierul nu e, nici Morar nu e de neînlocuit. Cum ar fi arătat o ţară în care preşedintele şi guvernul nu se înţeleg pe procurori? Am fi arătat groaznic. Nu pot să nu spun că nu aş fi vrut ca un ministru al justiţiei aflat sub influenţa unor grupuri, cum a fost Pivniceru – liberal şi Voiculescu – nu aş fi vrut să intru în acea luptă de uzură. Am preferat însă ca deciziile să le ia premierul, care ştie în ce situaţie eram, de decredibilizare totală, dacă nu reuşeam cu procurorii”.
„În protocolul de colaborare instituţională numirea procurorilor era elaborată pentru că am anticipat-o. Ştiind influenţa asupra preşedintele Camerei Senatului pe care o are Dan Voiculescu, era un risc major.
Ce mai avea să facă? Dacă un prim-ministru şi un preşedinte stabilesc o soluţie, cât mai contează Dan Voiculescu? Asta e. Ce să mai spui. Ţipi la televizor şi-l faci pe Băsecu în toate felurile, îl faci pe Ponta în toate felurile, dar rămâi cu zisul.”
„Cred că Crin Antonescu trebuie să înţeleagă responsabilitatea unei funcţii atât de înalte, când pui interesul de partid mult sub interseul de credibilitate a ţării, nici să nu te uiţi la partid. Probabil el (Victor Ponta – n.r.) nu e atât de dur cum mă exprim eu. Când ai de ales între interesul naţional şi plăcerea unuia din partid nici nu te uiţi la plăcerea lor. Trebuie să facă ce trebuie şi nu ce vrea partidul, să facă ce e în folosul poporului, să redevenim credibili după aventura de anul trecut. Cred că înţelege gravitatea aventurii din vară.
Crin Antonescu este un om care nu are responsabilitate pentru cum arată România în exterior, de unde vin banii, pentru că România are imprumuturi pe care trebuie să plătească înapoi. Crin Antonescu nu are valorile astea, nu le înţelege, nu îl interesează. Un prim ministru se loveşte de ele in fiecare dimineaţă.
Când nu ai responsabilitatea asta e uşor să o faci pe Crin Antonescu, dar el face o mare greşeală. El aspiră, dar nu e lider politic român mai decredibilizat decât Crin Antonescu în exterior. Ar fi o catastrofă pentru România să fie preşedinte mâine”.
„Am ajuns lobby-ist pentru Guvern”. „Vorbesc forarte frumos despre Guvern şi când am ocazia: cu Merkel, cu Hollande, avem un Guvern care lucrează, deşi e cam încet cu corectarea MCV-ului, dar o să o facă, precum şi cu absorbţia fondurilor europene.”
Despre posibili candidaţi la prezidenţiale
„Cred relativ în sondajele de opinie”( a spus preşedintele, despre un sondaj care îi are în frunte pe Mugur Isărescu, Sorin Oprescu, Victor Ponta, Crin Antonescu- n.red.). „Niciunul dintre ei nu va fi preşedinte. Dintre politicieni, niciunul nu va fi preşedinte”.
„Mişcarea populară e o ofertă pentru cei neangajaţi politic şi sunt convins că prin procedurile ce vor fi aplicate în a stabili liderii filialelor vom descoperi mulţi oameni politici de bună calitate. Sunt criterii exigente ca să devii membru, se caută oameni valoroşi neacceptaţi de partide sau cărora partidele li s-au părut maşinării complicate. Vrem să scoatem la lumină oameni politici noi, de altă calitate. După ce termin mandatul, mă voi implica şi eu. I-aş vedea ca fiind competitori puternici în 2016, dar nu exclud să propună să susţină şi un candidat la prezidenţiale”
„Rămânerea lui Udrea la în PDL e normală. A luat bătaie, să stea acolo. O avea Blaga încredere în ea, dacă te iei după numărul de voturi pe care le poate aduce Udrea, o avea nevoie de ea. Ce m-a întristat e că singurul parlamentar care a luat peste 50%, Eugen Tomac, nu a încăput în Biroul permanent naţional”.
Despre regionalizare
„Aici greşeşte guvernul, nu în primul rând guvernul, în primul rând majoritatea parlamentară. Ca şi la Constituţie.
Primul lucru făcut şi la Constituţie şi la regionalizare e să stabilească ce vor. Fiecare primar se vede guvernator, au declanşat o dezbatere fără să ştie pe ce au declanaşat-o. Ar trebui să stabilescă într-un consens propunerea care să o prezinte fiecare în colegiul lui. Nu se poate face peste noapte. Îi văd cum se înscriu la funcţii. Sunt absolut caraghioşi.
Gândiţi-vă că ideea este flexibilizarea statului, să nu mai avem atâta funcţionărime.
Ideea să aduci la nivel regional toate direcţiile şi să laşi decizia la comună, la municipiu, la oraş. Pe urmă trebuie să te uiţi la ce comune supravieţuisc. Avem comune cu 800-1000 de oameni. N-ar trebui să existe comună cu mai puţin de 10.000 de oameni. Trebuie să faci toate comunele viabile, să se poată autofinanţa.
Toată lumea vorbeşte de marile regiuni. Ce faci cu comunele? Ţinem şcoală, primărie în fiecare comună. Şi ăla e un cost.
Al doilea aspect este infrastructura. Toate arhivele trebuiesc duse într-un singur loc şi când la o comună are nevoie de o copie, a intrat la o primărie şi a scos-o. Că altfel îl plimbi pe om. La numerele auto, s-a gândit cineva? Trebuie să duci baza de date într-un singur loc.
E o operaţiune costisitoare şi e un ciclu de patru ani în care trebuie să ştii ce vrei şi după ce ştii ce vrei îţi trebuie patru ani ca să pui în aplicare.
Bucureştiul trebuie să rămână Bucureştiul metropolitan. Capitala e capitală peste tot, dar Bucureştiul nu mai poate respira. De asta ne-am înghesuit cu clădirile şi în parcuri.”
