Deputata PDL şi preşedinta Comisiei pentru Administraţie Publică, Amenajarea Teritoriului şi Echilibru Ecologic, Sulfina Barbu, a explicat, în emisiunea „Dezbaterile Rl”, moderată de Sabina Fati că, în cazul în care exploatarea la Roşia Montană s-ar face în subteran şi ar face să nu mai existe „această decopertare la suprafaţă”, „ar putea fi mai puţin afectată biodiversitatea pentru că atunci când mergi pe o suprafaţă mare afectezi ecosistemul de acolo” şi „se poate salva o parte din munte pentru că vom avea galeriile în interior şi nu vom mai avea acea rană la suprafaţă care înseamnă o decopertare masivă, o carieră deschisă”.
Totuşi, a precizat fostul ministru al mediului că „dacă se va scoate minereu din mină, prelucrarea s-ar face tot cu cianuri. Nu s-a inventat altă metodă. În oricare din variante (n.r. exploatare la suprafaţă sau în subteran) vom avea iaz de decantare”.
În opinia fostului ministru democrat-liberal al Mediului, exploatarea la Roşia Montană ar putea începe efectiv abia în 2015 dacă avizul de mediu ar fi favorabil. „Din ce cunosc eu, mai repede de un an de zile nu poate fi eliberat acordul de mediu pentru că sunt evaluări extrem de complexe şi trebuie o expertiză foarte serioasă. Dacă acordul de mediu ar fi favorabil, dar nu ştiu, poate fi şi nefavorabil, ar fi aprobat în 2012, cred că tocmai în 2015 poate să înceapă exploatarea efectivă„, a spus Sulfina Barbu.
În ceea ce priveşte durata exploatării, deputata PDL a explicat că în cazul în care s-ar accepta varianta exploatării de suprafaţă aceasta ar dura până în 2030, dar „dacă s-ar merge pe varianta exploatării cu galerii subterane cu siguranţă timpul de exploatare este mult mai mare, 20-30 de ani, cu siguranţă”.
Sulfina Barbu a precizat că printr-o exploatare în mină, scoaterea la suprafaţă a aurului ar dura mai mult şi, în opinia sa, „ar veni în acord cu principiile dezvoltării durabile. Pentru că aceste principii sunt clare: nu exploatăm toate resursele noi astăzi, generaţia de astăzi, ci trebuie să îi lăsăm şi generaţiei viitoare resurse la care să aibă acces. Este greu de crezut că în 17 ani, aşa cum au propus cei de la Roşia Montană poţi să exploatezi un astfel de zăcământ, fără să aduci daune mediului. Cred că se poate ajunge la o soluţie raţională care să respecte principiile de mediu„.
„Statul român trebuie să aibă curaj să ia o decizie. Pe baza studiilor, Guvernul trebuie să ia o decizie pentru a termina o dezbatere care nu ne face bine. În loc să discutăm despre biodiversitatea din zonă sau sit-urile arheologice care trebuie conservate, noi dezbatem doar dacă începem sau nu proiectul”, a afirmat Sulfina Barbu.
Întrebată de ce statul român a ales compania RMGC pentru a realiza exploatarea minieră de la Roşia Montană, Sulfina Barbu a declarat că investitorul a fost ales probabil printr-o licitaţie, aşa cum prevede legea.
Totodată, fostul ministru democrat-liberal al Mediului a mai spus că „statul român a exploatat acolo ani de zile. Şi nu puţin. Iar ce a rămas în urma exploatărilor, pentru care statul este responsabil, este o zonă puternic poluată şi devastată. Sunt nişte imagini selenare. Sunt zone întregi pe care nu mai există decât o carieră deschisă la suprafaţă. Este ca o carie în munte, iar lucrările de ecologizare costă, dacă statul nu şi le-a asumat până acum dar poate să i le aducă în sarcina investitorului care vrea să exploateze cu o corectă evaluare şi tot ce e în momentul de faţă poluat trebuie să intre în ecologizare”.
Mai mult, Sulfina Barbu a explicat că, potrivit legislaţiei europene, „pentru orice proiect important de interes public de mediu, investitorul de la început trebuie să depună o garanţie pentru riscurile de mediu”, mai precis un cont separat care ar trebui constituit de la început şi în cazul în care apare un risc de mediu „să nu mai stăm să aşteptăm ca investitorul să vină să deblocheze banii, ci statul să îi aibă la dispoziţie şi să intervină imediat”.
Deputata democrat-liberală a spus că nu poate face o evaluare exactă a sumei care ar trebui servi drept garanţie de mediu dar a precizat că „poate să fie şi de 500 de milioane de euro. Vorbim de sume importante„, dând exemplul Petrom, unde evaluarea este de 50 de milioane de euro pe an pentru lucrările de ecologizare.
Totuşi, a subliniat fostul ministru al mediului „noi vorbim despre acest proiect – să se facă sau să nu se facă – dar nu avem evaluările experţilor”. „Să vă dau un exemplu: acolo vorbim de o modificare a corpului natural de apă din zonă, acolo unde se doreşte acel iaz de decantare. Aceasta presupune că trebuie să mergem pe una dintre excepţiile directivei europene-cadru care spune că nu ai voie să modifici un corp natural de apă într-un puternic modificat cu altă compoziţie decât în anumite condiţii. Avem evaluările specialiştilor în domeniul apelor? Avem evaluarea care să spună că acest iaz de decantare rezistă la un seism de gradul nouă, de exemplu? Nu avem.”
Răspunzând unei întrebări adresate de un cititor al romanialibera.ro referitoare la numărul de locuri care vor fi create dacă se aprobă exploatarea de la Roşia Montană, Sulfina Barbu a spus că se estimează crearea a „500-1200 de locuri de muncă pe o perioadă de minim 18 ani, din ceea ce ştiu eu, din studiul de impact”.
