Premierul desemnat, Victor Ponta, s-a prezentat în faţa Parlamentului pentru a cere vot de încredere asupra echipei sale şi a programului de guvernare. Graţie înţelegerilor parafate cu minorităţile naţionale şi cu UNPR, liderii USL nu au avut mari emoţii şi scorul obţinut a fost mai mult decât confortabil. După cum au declarat în comisii miniştrii desemnaţi, în următoarele şase luni se va încerca modificarea multora din măsurile implementate de Guvernul Boc cu titlu de reformă.
Salariile bugetarilor vor creşte, de la 1 iunie, cu 8%. Diferenţa necesară pentru ca angajaţii din sistemul public să ajungă la lefurile din 2010, adică dinaintea tăierii cu 25%, ar putea fi acordată în octombrie sau noiembrie. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta după întrevederea cu delegaţia FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.
Dacă a doua tranşă s-ar acorda de abia în octombrie sau noiembrie, adică exact înaintea alegerilor parlamentare, Guvernul Ponta ar încălca însă legea care interzice majorarea salariilor cu mai puţin de şase luni înainte de alegeri (fapt reproşat, după cum ne amintim, şi Guvernului Ungureanu). Pentru a nu încălca legea, Guvernul Ponta ar trebui să dea o derogare, dar asta ar însemna încălcarea propriului program de guvernare. Nu de alta, dar chiar în preambulul programului este trecută ca prioritate esenţială: „Respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze”.
Ieri, în plenul Parlamentului, premierul a anunţat că a cerut specialiştilor din Ministerul de Finanţe să pregătească pentru şedinţa de guvern de astăzi (sic!) o soluţie prin care să poată fi recuperaţi banii pe care guvernele anterioare i-au acordat primăriilor PDL.
De asemenea, tot înainte de a fi învestit de Parlament drept premier, Ponta a anunţat că în şedinţa de guvern de astăzi va fi discutat actul normativ privind restituirea contribuţiilor la sănătate reţinute ilegal pensionarilor.
În ceea ce priveşte despăgubirile pentru casele naţionalizate, premierul Ponta promite să nu meargă pe varianta plafonării la 15%. Nu a avansat însă, cel puţin deocamdată, alternativa.
Florin Georgescu (ministrul de Finanţe): Vor mai fi finanţate obiectivele executate în proporţie de peste 70%
Spune că vor fi continuate acordurile cu partenerii europeni şi că vor fi respectate strict prevederile negociate. În contrapondere cu „eforturile pentru a acoperi cât mai mult din solicitările salariaţilor şi pensionarilor”, va urmări reducerea cheltuielilor şi serviciilor la instituţiile publice, precum şi ierarhizarea investiţiilor (nu vor mai fi finanţate decât obiectivele care au grad de execuţie de peste 70%).
Va menţine ca prioritate zero atragerea fondurilor europene.
Intenţionează introducerea TVA simplificate pentru firmele mici. Cât despre mult-vehiculata reducere a TVA pentru unele alimente de bază, această posibilitate va fi analizată doar după alegerile parlamentare din toamnă.
Tot după alegerile generale se va pune în discuţie intrarea României în zona euro şi se va analiza în ce măsură ţara noastră este pregătită pentru acest pas. În acest moment, obiectivul de aderare la euro este stabilit pentru 2015.
Liviu Pop (ministru pentru Dialog Social): Nu vor primi 8% în plus la salariu toţi bugetarii
În afara deblocării dialogului social în România şi a activităţii CES, acesta îşi propune să vadă dacă prima tranşă de majorare, cea de la 1 iunie, trebuie să se aplice tuturor categoriilor de bugetari sau numai unora. Mai precis, ministrul spune că sunt categorii de bugetari care au deja salarii mai mari decât în ianuarie 2010.
Îşi mai propune realizarea unei analize cu privire la instituţiile din subordinea Ministerului Muncii la care s-ar fi făcut angajări, deşi erau posturile blocate.
Mariana Câmpeanu (ministrul Muncii): Modifică iar Codul Muncii şi vrea ca banii de pensie să fie investiţi
Intenţionează să modifice modul de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, deoarece consideră că aceasta nu trebuie legată în vreun fel de plata impozitelor locale.
Deşi promisă încă din primele zile de instalare la putere, reducerea CAS va fi luată în discuţie doar după alegerile parlamentare (nu ar fi posibilă acum din cauza modului în care a fost construit bugetul pe 2012). Aceeaşi soartă, de amânare probabil pentru 2013, are şi majorarea salariului minim. Similar, pentru moment nu se mai spune nimic despre majorarea punctului de pensie, un alt aspect aspru criticat când USL era în opoziţie.
Vrea să creeze conturi personale în sistemul de pensii, conturi în care să se adune „banii pe care îi dă angajatul şi angajatorul”. Nu a adus însă precizări cu privire la direcţiile şi condiţiile în care ar urma să fie investiţi banii (după modelul sistemului pilonului II de pensii).
Intenţionează să modifice iar Codul Muncii, în sensul introducerii unor prevederi care să-i protejeze pe angajaţi, şi va cere o analiză a Legii avorturilor.
Ioan Mang (ministrul Educaţiei): Păstrează camerele la bac, dar vrea modificată Legea Educaţiei
Vrea să schimbe „stilul de lucru care a bântuit în ultimii doi ani ministerul” şi crede că Legea Educaţiei Naţionale marca Daniel Funeriu prezintă probleme de aplicare. Susţine, în mod evident, varianta USL de lege a Educaţiei (aflată acum în dezbaterea Senatului).
Ia în calcul posibilitatea ca aşa-numita clasă zero să fie readusă la grădiniţe.
Pare să se fi răzgândit în privinţa scoaterii camerelor video la examenul de bacalaureat. Spune că le lasă, dar că trebuie gândit „ce facem şi cu cei care nu trec”. „Că nu cred că soluţia va fi să umplem cafenelele şi barurile”, a declarat acesta.
Spune că este „pentru înţelegerea foarte bună între etniile din această ţară”, dar a evitat să se pronunţe tranşant pe subiectul UMF Târgu Mureş. „Este o chestiune politică şi va fi hotărâtă de către Guvernul Ponta”, a declarat ministrul.
Titus Corlăţean (ministrul Justiţiei): Nu vrea rocadă Kovesi-Morar
Admite că a folosit „o formulă inadecvată” când a spus că procurorul din dosarul Zambaccian, al lui Adrian Năstase, ar trebui arestat dacă ex-premierul social-democrat va fi găsit nevinovat. Tot atunci, ministrul a catalogat dosarul Zambaccian drept „o încălcare flagrantă a legii”.
Spune că va sprijini eforturile de a asigura independenţă justiţiei şi pledează pentru un dialog mai bun cu oficialii europeni şi o definire mai precisă a obiectivelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare.
După terminarea audierilor în comisii, a lăsat a se înţelege, într-o intervenţie la un post tv, că nu agreează ideea rocadei Kovesi-Morar (mandatul şefului DNA expiră în iunie, iar cel al procurorului-general în octombrie).
Vasile Cepoi (ministrul Sănătăţii): Fără asiguraţi scutiţi de la plata asigurărilor!
Principalele sale obiective se referă la adoptarea Legii sănătăţii, deblocarea posturilor din sistemul de sănătate, redeschiderea unor spitale şi rezolvarea crizei medicamentelor.
Acolo unde nu se justifică redeschiderea spitalelor, ar urma să fie înfiinţate centre multifuncţionale.
Pentru bugetul 2013, consideră că ar trebui eliminată categoria asiguraţilor scutiţi de la plata asigurărilor. „În nici o ţară din Europa nu există o astfel de categorie de asiguraţi. Dacă o anumită categorie este în imposibilitatea de a-şi plăti aceste asigurări, sau este scutit, cel care scuteşte, plăteşte”, a explicat ministrul.
Consideră că ar trebui să fie mai transparentă colectarea banilor din taxa pe viciu. „Nu ştiu cum se face că, în fiecare lună, românii fumează şi beau exact de aceeaşi sumă”, a arătat acesta. Ministrul şi-a manifestat suspiciunea că Ministerul de Finanţe şi ANAF ar „îndestula” alte fonduri în detrimentul Fondului de sănătate.
Rovana Plumb (ministrul Mediului): Continuă Programele Rabla şi Casa Verde
Spune că va păstra toate programele iniţiate de Guvernul Boc care sunt „în folosul cetăţeanului” şi al mediului. Printre acestea, Programul Rabla şi Programul Casa Verde.
În privinţa Roşiei Montane, a evitat să spună tranşant ce se va întâmpla, dar a arătat că discuţiile pe acest subiect trebuie purtate „pe baza unei dezvoltări durabile şi în contextul unei strategii naţionale, în interes naţional şi în folosul cetăţeanului”.
Consideră că plajele din România trebuie trecute în administrarea autorităţilor locale (după modelul Italiei şi Spaniei). Excepţie ar urma să facă plajele declarate situri Natura 2000 şi cele exploatate agricol.
Danel Chiţoiu (ministrul Economiei): Indemnizaţiile de 47 lei pentru CA-urile companiilor de stat, „aberaţie”
Va continua privatizarea, prin vânzare pe bursă, a societăţilor Hidroelectrica (10%, prin majorare de capital), Transgaz, Romgaz (câte 15%) şi Nuclearelectrica (10%).
Un alt obiectiv, preluat de la predecesorii săi, vizează numirea de manageri independenţi politic la conducerea unor companii de stat. Până în septembrie ar trebui să se întâmple acest lucru la Hidroelectrica, Transgaz, Electrica, Oltchim şi la complexele energetice din Oltenia.
Consideră o „aberaţie economică” măsura ca reprezentanţii statului în consiliile de administraţie ale companiilor de stat să primească o indemnizaţie de 47 de lei.
Daniel Constantin (ministrul Agriculturii): TVA de 9% la pâine
În contradicţie cu omologul său de la Finanţe, crede că reducerea TVA (la 9%) la produsele de morărit şi panificaţie se poate opera „în câteva luni”, urmând ca de la începutul lui 2013 să fie aplicată şi altor produse de bază.
Ar vrea să fie redus costul energiei pentru agricultori (cu 10-20% pe hectar).
Consideră că trebuie înfiinţate, în Ministerul Agriculturii, o direcţie responsabilă de industria alimentară şi un serviciu care să se ocupe de relaţiile cu societăţile de asigurare.
Printre priorităţile sale se mai numără accelerarea procesului de comasare a terenurilor agricole (prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului şi prin încurajarea tranzacţiilor cu terenuri agricole în vederea comasării) şi înfiinţarea de centre de colectare pentru legume şi fructe.
Ioan Rus (ministrul de Interne): Poliţiştii să nu mai facă campanie pentru primar
Spune că nu intenţionează să schimbe „pe nimeni”, dar că îi va schimba pe toţi care fac „o eroare”.
Se declară nemulţumit de faptul că unii poliţişti locali au devenit „agenţi electorali ai primarilor” şi spune că poliţiştii ar trebui să aibă mai multă autoritate.
Atenţionează că pentru angajarea promoţiei 2012 a Academiei de Poliţie Ministerul de Interne ar avea nevoie de un împrumut de la Ministerul de Finanţe.
Corneliu Dobriţoiu (ministrul Apărării): Să fie reîntregite şi pensiile militarilor
Consideră că ar trebui reîntregite şi pensiile militarilor care au fost reduse prin recalculare (ceea ce ar presupune 30 de milioane de lei pe an) şi susţine ideea eliminării interdicţiei de a cumula pensia cu salariul.
Se declară adeptul principiului continuităţii în ceea ce priveşte participarea în teatrele de operaţiuni şi îndeplinirea obligaţiilor asumate de România în calitate de aliat al NATO şi UE.
Consideră scutul antirachetă de „importanţă strategică nu numai pentru România”.
