Neintelegerile majore dintre statele membre din cadrul NATO au atins o noua dimensiune. Mai exact, odata cu aparitia in 2007 a unui corp militar in cadrul Uniunii Europene, numit „Battles Groups”, exista pericolul dublarii sistemului defensiv european, deoarece majoritatea tarilor membre UE sunt si membre NATO.
Astfel, ar putea exista posibilitatea ca o singura tara sa fie nevoita sa ofere trupe pentru doua aliante, fapt inacceptabil din multe puncte de vedere, inclusiv financiar. Mai mult, crearea in cadrul Aliantei Nord-Atlantice a ceea ce se cheama FORTA de RASPUNS NATO (NRF) pentru operatiuni militare si umanitare de mai mica intensitate, menita sa atinga un efectiv de 25.000 de soldati in cinci zile, inseamna o alta transformare a capacitatilor militare europene care trezesc scepticism la Bruxelles, datorita transformarii NRF intr-o forta de interventie exclusiv umanitara.
Summitul NATO care va avea loc in Letonia, la Riga, pe 28-29 noiembrie, va constitui un bun prilej de discutare a acestor probleme, desi lista de neintelegeri din Alianta este redutabila.
In pragul summitului de la Riga, la Bruxelles s-a organizat ieri o conferinta pe aceasta tema, menita sa ofere secretarului general al Organizatiei Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, prilejul prezentarii unor solutii la acest blocaj, considerat de multi europeni inextricabil. Scheffer a declarat direct ca „nu crede intr-un sistem defensiv european, ci numai in cadrul NATO”. Totusi Uniunea Europeana ar putea avea un rol esential in reconstructia zonelor afectate de conflicte, in mentinerea pacii cu ajutorul unor efective de politie sau in misiuni de demilitarizare. Pe de alta parte, Jaap de Hoop Scheffer a spus ca, pe viitor, NATO „ar trebui sa-si restranga activitatile la interventii strict militare, acolo unde este cazul”. In acest sens, secretarul general a pledat pentru o solidaritate mai accentuata intre statele membre NATO, principiul conform caruia „costul unei operatii militare revenind tarii care o intreprinde” fiind considerat inadecvat. „Riscurile in cadrul Aliantei ar trebui suportate impreuna”, a mai spus Scheffer, criticand, fara sa le numeasca, anumite tari care „ar pune tot felul de piedici unei stranse cooperari”. Scheffer a mai amintit de un alt obiectiv al summitului de la Riga, si anume de prioritatea crearii unui „parteneriat global” bazat pe cooperarea cu alte tari din afara NATO pentru solutionarea unor crize locale. Un bun exemplu ar fi contributia remarcabila la operatiile NATO in Afganistan a unor tari precum Australia, Noua Zeelanda sau Japonia.
Un invitat chemat special sa conferentieze la Bruxelles pe tema delicata a „parteneriatului global” si a relatiilor din cadrul NATO a fost ministrul de Externe al Romaniei, Mihai Razvan Ungureanu. In opinia sa, un parteneriat global presupune o politica bazata pe cooperarea nord-atlantica in sensul sustinerii stabilitatii internationale. O astfel de politica, a declarat Ungureanu, presupune ancorarea Balcanilor de Vest si a Europei de Est in valorile democratice, care nu sunt la acest moment ireversibile, sustinerea luptei impotriva terorismului si intarirea capacitatilor NATO pentru a contribui la stabilitatea internationala, mentinerea Parteneriatului pentru Pace etc. Ce nu trebuie sa devina NATO, a subliniat ministrul de Externe al Romaniei, este o „umbrela globala” sau „o noua organizatie care sa concureze cu ONU sau UE” or „sa se implice automat in conflictele internationale”. Ministrul de Externe a mai declarat ca, „la acest moment nu se poate pune problema crearii unui armate europene, dar nu exclude aceasta varianta in viitor”.
