Update: Preşedintele Traian Băsescu a declarat că „se pare că unii devin sensibili şi dacă discuţi despre istorie. Eu nu sunt istoric, dar cred că răspunsul meu a fost în deplin accord cu poziţia României, care, prin Parlamentul României, a condamnat pactul Ribbetrop-Molotov. Mai mult, Duma de Stat a condamnat pactul Ribbetrop-Molotov”.
Şeful statului a spus că nu vede „unde e supărarea” deoarece „Uniunea Sovietică nu mai există. Noi avem o relaţie cu Federaţia Rusă iar cand vorbim de Uniunea Sovietică, discutam de ceva ce a fost, iar despre istoria noastră nu avem cum sa nu discutăm”.Ministerul Afacerilor Externe al României a luat notă cu surprindere de declaraţia exprimată în numele Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, care se referă la unele comentarii ale Preşedintelui României pe teme istorice.
În plus, Ministerul Afacerilor Externe român consideră „complet nepotrivit limbajul folosit în declaraţia oficialului rus pe acest subiect şi dezavuează utilizarea unor comentarii privind evenimente tragice, atât pentru poporul român, cât şi pentru cel rus, de acum 70 de ani, dându-le o semnificaţie în actualitatea politică”, potrivit unui comunicat trimis romanialibera.ro.
MAE consideră că „regretabilă şi lipsită de temei lansarea unei asemenea reacţii publice cu o violenţă de limbaj inacceptabilă, fără o informare completă şi o minimă interacţiune prealabilă în plan diplomatic„.
Ministerul Afacerilor Externe al României are deplina deschidere pentru a dialoga cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, pentru „eliminarea oricăror confuzii şi denaturări ale informaţiilor ce au stat la baza reacţiei oficialului rus”.
În acelaşi timp, Ministerul Afacerilor Externe consideră că acest episod nu trebuie să conducă la afectarea dialogului firesc, purtat în termeni de civilitate, care este normal să definească relaţiile bilaterale şi îşi exprimă disponibilitatea pentru dialog cu Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse pe orice temă de interes bilateral.
Traian Băsescu a spus într-o emisiune televizată că este de acord cu decizia mareşalui Antonescu din 1941 şi dacă ar fi fost în aceeaşi situaţie şi el ar fi trimis soldaţii români „peste Prut”.
Declaraţiile făcute de preşedintele României au stârnit nemulţumirea Rusiei, care îl critică pe Băsescu şi îl acuză că sprijină politica de exterminare aplicată de Hitler.
În comunicat, ministerul rus îşi exprimă dorinţa ca Băsescu să fie tras la răspundere pentru afirmaţiile sale pentru că „jigneşte memoria a milioane de victime ale fascismului”, un comportament inadmisibil şi condamnabil.
„O astfel de declaraţie a preşedintelui român este cu atât mai tristă, pentru că intervine la 70 de ani de la Războiul pentru Apărarea Patriei, în care şi-au pierdut viaţa 27 de milioane de ruşi”, susţine MAE rus.
„Este absolut evident că astfel de bravade neruşinate care justifică agresiunea fascistă şi profanează memoria milioanelor de jertfiţi ai nazimului este inadmisibilă şi merită o apreciere adecvată din partea Europei„, a mai spus ministerul rus de Externe, în comunicat.
Adrian Cioroianu, istoric şi fost ministru de externe, spune pentru romanialibera.ro că gestul preşedintelui „este destul de neplăcut nu numai pentru Băsescu, ci pentru noi toţi. Această declaraţie trebuia să lipsească din discursul său. Vedeţi că încep să apară valuri şi din Germania şi din Rusia”.
Cioroianu argumentează că pentru ruşi „Antonescu este inamicul, ruşii asta învaţă la şcoală”, şi pentru „oricine ştie ce înseamnă 22 iunie, este clar că nu trebuie făcute asemenea afirmaţii, mai ales că ruşii sunt sensibili”.
Fostul ministru de externe crede că după alte declaraţii dure ale preşedintelui la adresa Rusiei, relaţia României cu Moscova este compromisă. „Atâta timp cât Traian Băsescu este preşedinte oricum relaţia bilaterală va fi rece. Poate după 2014 să se mai încălzească”.
Şerban F. Cioculescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, a spus pentru romanialibera.ro că această reacţie a autorităţilor ruse „nu înveninează mai mult relaţiile româno-ruse” care au mai cunoscut momente tensionate în ultimii ani, unul dintre acestea fiind scandalul de spionaj dintre cele două state. În acest sens, el sugerează că evoluţia relaţiilor bilaterale nu este condiţionată de faptul că Traian Băsescu este preşedinte.
Profesorul de relaţii internaţionale este de părere că „relaţiile româno-ruse se pot detensiona printr-o relaţie pragmatică, prin cooperare economică”, dar pune inerţia existentă în relaţiile dintre Bucureşti şi Moscova şi pe seama faptului că „noi, românii, în politica externă suntem derutaţi pentru că UE nu are o strategie coerentă faţă de Rusia”, România menţinând o poziţie mediană în această chestiune.
Preşedintele Băsescu a afirmat că Regele Mihai a săvârşit un act de trădare în 1947 în momentul în care a abdicat şi a părăsit ţara, catalogându-l drept „slugă la ruşi”, spre deosebire de Ion Antonescu care în mod nedrept a rămas în istorie precum un criminal de război.
Şeful statului a fost întrebat într-o emisiune B1Tv dacă ar fi dat acelaşi ordin precum Ion Antonescu în 1941 „soldaţi români, treceţi Prutul!”. „Da, pentru că aveam un aliat şi aveam de recuperat un teritoriu. Dacă aveam condiţiile de atunci, probabil că aş fi făcut-o”, a spus Băsescu.
