1.3 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSportReformarea clasei politice

Reformarea clasei politice

Ideea presedintelui Traian Basescu privind instituirea Parlamentului unicameral a pus pe jar scena politica. „Se pare ca s-au enervat foarte multi in Romania si pot sa-i anunt public ca voi merge pana la a declansa un referendum, sa vedem daca poporul vrea doua Camere sau o singura Camera. Si sa vedem daca cumva indraznim sa mai comentam dupa votul electoratului – o camera sau doua. Eu am convingerea ca electoratul din Romania ar dori o singura Camera”, declara Basescu la intoarcerea din Statele Unite, amenintandu-i pe politicieni ca vor fi pusi fata in fata cu vocea alegatorilor. De altfel, consilierul prezidential Renate Weber a declarat pentru ziarul nostru ca seful statului va apela la referendum numai daca, in urma consultarilor de la Cotroceni cu partidele parlamentare, nu se contureaza un punct de vedere comun in favoarea revizuirii Constitutiei in sensul introducerii unicameralismului.
Propunerea sefului statului nu este insa o premiera. In ciuda faptului ca, in prezent, atat pesedistii, cat si conservatorii urla ca din gura de sarpe ca Basescu le-a „furat” ideea, Parlamentul unicameral a fost cerut de-a lungul timpului de reprezentantii societatii civile. In 2002, la inceputul dezbaterilor pentru prima revizuire a legii fundamentale, Alianta Civica si-a intensificat campania pentru unicameralism si vot uninominal si a lansat un nou apel pentru unicameralism. Si Cartel „Alfa”, prin vocea lui Bogdan Hossu, a pledat, in cadrul forumului constitutional, pentru aceeasi idee, fara succes insa. Sondajele de opinie au aratat si ele ca alegatorii opteaza pentru reducerea numarului de alesi si Parlament cu o singura camera.
Am cerut opinia mai multor analisti politici in privinta propunerii sefului statului. Toti sunt de acord ca este nevoie de o reforma a clasei politice, mai ales in perspectiva destul de apropiata a integrarii in Uniunea Europeana. Dar solicita dezbateri publice. Si mai ales atentioneaza ca insisi parlamentarii trebuie convinsi de necesitatea unicameralismului. Deoarece, cu sau fara consultari populare, proiectul de revizuire a Constitutiei va trebui sa primeasca in primul rand votul lor, iar ei s-ar putea impotrivi numai gandindu-se ca voteaza pentru desfiintarea propriilor lor locuri caldute.
In privinta posibilitatii legale a sefului statului de a apela la „vocea poporului” pe tema revizuirii Constitutiei, avocatii au pareri diferite, ei dand alte interpretari prevederilor Legii 3/2000 privind organizarea referendumului.

Cristian Preda, decan al Facultatii de Stiinte Politice:
„Cred ca discutia despre raportul dintre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European este o tema importanta si trebuie deschisa. Daca se va ajunge la concluzia ca relatia va fi compromisa de existenta bicameralismului, atunci trebuie reforma. Dar punctul de pornire este asta: raportul dintre cele doua, ariile de competenta. Si apoi referendum. Cand s-a facut revizuirea Constitutiei nu s-a discutat despre asta, desi s-a spus ca revizuirea se face pentru integrarea in UE.”

Alina Mungiu-Pippidi, presedinte SAR:
„Ideea Parlamentului unicameral este o idee buna si ea a fost sustinuta inca din 1989 in sondajele de opinie. Din pacate, s-a pierdut aceasta ocazie la reformarea Constitutiei. Iar in acest moment, o organizare de referendum este inutila, pentru ca populatia este de acord. Nu vad rostul referendumului. Asta o vedem si dintr-un sondaj. Problema este ca nu exista in istorie ca un Parlament bicameral sa voteze pentru unul unicameral. Nu vad ca parlamentarii sa ridice mana sa voteze pentru desfiintarea locurilor lor sau ale colegilor. Nu are rost sa se faca referendum numai ca un instrument de presiune la adresa parlamentarilor, pentru ca ei au aratat ca nu se lasa presati cand e vorba de interesele lor. Si dupa referendum tot la parlamentari se ajunge. Trebuie incercat sa se castige o buna parte din parlamentari pentru unicameralism. Daca nu-i convingem pe parlamentari, nu avem cum sa facem chestia asta. Ramanem numai noi cu poporul.”

Serban Radulescu Zoner, presedinte al Aliantei Civice:
„Eu, personal, sunt pentru sistemul unicameral, deoarece cheltuielile pentru Parlament se injumatatesc, pe de o parte, fiind mai putini parlamentari, pe de alta parte, fiind mai putini angajati ai Parlamentului. In al doilea rand, sistemul unicameral trebuie legat si de schimbarea Legii electorale. Sa fie vot uninominal sau vot mixt, cum este in Germania. Acest lucru ar trebui facut cat mai repede prin organizarea unui referendum care ar putea sa se desfasoare o data cu alegerea viitorilor europarlamentari, astfel incat cheltuielile sa nu fie prea mari.”

Cristian Parvulescu, presedinte al Asociatiei Pro Democratia:
„Dezbaterile privind forma parlamentara trebuiau facute acum 15 ani. E putin cam tarziu, sunt niste ani in care s-a acumulat experienta. Ideea unor consultari, nu numai cu partidele parlamentare, mi se pare buna. In urma consultarilor poate exista o solutie rezonabila. Dar cred ca dezbaterea trebuie facuta serios. Nu putem expedia bicameralismul in trei sentinte. Este o forma institutionala care a rezistat in tari mari, precum Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, dar n-a rezistat in tari mici precum Letonia, Estonia. Probabil ca exista o explicatie. Bicameralismul s-a reformat radical in secolul XX. Referendumul este o alta problema. Conform legii referendumului, presedintele nu are atributii pentru convocarea referendumului pe aceasta tema. Iar referendumul este periculos daca nu exista o campanie rezonabila.”
.
Bogdan Hossu, presedinte Cartel Alfa:
„Trebuie facuta o modificare pentru cresterea responsabilizarii clasei politice in raport cu electoratul.
Sondajele si dezbaterile spun ca toata lumea asteapta o structura unicamerala cu o eficacitate mai mare. Sustinem ideea Parlamentului unicameral, dar nu sustinem ideea ca subiectul deschis sa aiba ca efect alegeri anticipate imediate. Acum trebuie sa ne focalizam pe integrarea in UE, iar anticipatele ar intarzia aderarea.”

Cristian Iordanescu, decanul Baroului Bucuresti…
„Cu respectarea Constitutiei si a legislatiei in materie, poate sa organizeze referendum dupa ce se pronunta Parlamentul. Indiferent cine initiaza modificarea Constitutiei, pana nu se pronunta Parlamentul, nu se poate face referendum. Daca ar fi dupa mine, cred ca ar trebui sa adoptam modelul american, republica prezidentiala, cu presedintele sef al Executivului, cu doua Camere ale Parlamentului, dar cu atributii distincte. O reducere la Parlamentul unicameral ne duce cu gandul la Marea Adunare Nationala.”

Adrian Vasiliu, avocat:
„Presedintele poate sa ceara populatiei sa-si exprime parerea prin referendum pe probleme de interes national. Dar intre problemele de interes national enumerate de legea referendumului, cea referitoare la Camerele Parlamentului nu figureaza. Presedintele poate initia revizuirea Constitutiei, dar numai la propunerea Guvernului. Iar proiectul trebuie aprobat de Parlament cu doua treimi din voturi. Pare ca ar exista probleme pentru aceste consultari populare. Exista si posibilitatea, la care cred ca se gandeste, sa ceara Coalitiei de la guvernare modificarea legii referendumului, astfel incat interesul national sa se refere la chestiunile legate de structura Parlamentului. Atunci va putea sa faca referendum.”

Horia Maican, specialist
in Drept constitutional:
„Poate sa faca referendum. Sunt doua prevederi de care se poate prevala din legea privind referendumul. Cand sunt enumerate problemele care tin de interesul national, apare si "adoptarea unor masuri privind reforma – fara sa spuna care – si strategia de dezvoltare economica si sociala a tarii". Apoi, tot in problemele de interes national este inclusa si "integrarea Romaniei in structurile europene si euro-atlantice". E clar ca Romania nu se poate integra in UE cu un Parlament care nu seamana cu nimic din ce e in UE. Pentru organizarea referendumului, presedintele trebuie mai intai sa se consulte cu Parlamentul. Dupa ce Parlamentul isi exprima punctul de vedere, seful statului organizeaza referendumul, indiferent de opinia Legislativului. Iar problemele supuse referendumului si data acestuia sunt stabilite de presedinte prin decret prezidential. Dupa referendum, Parlamentul trebuie sa faca ceea ce a decis populatia, pentru ca puterea emana de la popor.”

Cele mai citite

Creștere moderată a creditării private în noiembrie: Împrumuturile în lei și valută, avansuri diferite

Conform datelor BNR publicate vineri, creditarea privată din România a atins în noiembrie 2024 un sold total de 418 miliarde lei, reprezentând o creștere...

Președintele Germaniei dizolvă parlamentul și declanșează alegeri anticipate

Decizia vine după prăbușirea coaliției guvernamentale conduse de Olaf Scholz, iar alegerile vor avea loc pe 23 februarie 2025. Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a anunțat...

Creștere moderată a creditării private în noiembrie: Împrumuturile în lei și valută, avansuri diferite

Conform datelor BNR publicate vineri, creditarea privată din România a atins în noiembrie 2024 un sold total de 418 miliarde lei, reprezentând o creștere...
Ultima oră
Pe aceeași temă