După 16 ore de la deschiderea urnelor, adică la ora 23, se prezentaseră la vot 45,92% din românii cu drept de vot, potrivit Biroului Electoral Central. Adică, aproape 10 procente în minus decât la alegerile locale din iunie.
La alegerile locale din 10 iunie, unul din scrutinele cu cea mai mare prezenţă, închiderea urnelor, la ora 21.00, a consemnat prezenţa la vot a 56,39% dintre românii înregistraţi în listele electorale.
Citeşte şi Indiferent de rezultatul referendumului, România va fi monitorizată sever
Comparând însă, pe tronsoane orare, cifrele de ieri au fost considerabil mai mici. Cu o singură excepţie: prezenţa de la ora 10.00 (9,05% ieri, faţă de 8.99% în 10 iunie). În restul zilei, prezenţa la vot a fost ieri constantă în urma celei de la locale: 21,37% la ora 14 (faţă de 27,69%) şi 28,89% la ora 17.00 (faţă de 39,01%). Iar cifrele comunicate de Biroul Electoral Central, anunţate după centralizarea datelor primite de la un eşantion reprezentativ de 2.889 secţii de votare (cu o marjă de 3%), au fost confirmate, pe parcursul zilei, de numărătorile paralele efectuate de USL şi PDL.
Citeşte şi REFERENDUM 2012. Firul scurt al lui Liviu Dragnea cu secţiile de votare
Or, în aceste condiţii, nu este de mirare că încă din cursul după-amiezii devenise aproape sigur că referendumul nu va fi validat, prin neatingerea pragului de validare impus de Curtea Constituţională: să fi votat 9,146 milioane de români. Ceea ce nu înseamnă că repre-zentanţii USL nu au folosit cele mai variate şi inventive metode pentru a-i atrage pe oameni la urne: de la mânarea turiştilor de la spate pe plaja din Mamaia de către primarul Radu Mazăre la promisiuni că cel mai repede vor fi asfaltate străzile din oraş ai căror locuitori au ieşit în număr mare la vot (cazul primarului PNL Călin Abrudan din Ineu, Arad).
Citeşte şi Promisiunile penale de la referendum: o zi de cazare la mare, asfalt pe stradă, biciclete
Baroni fruntaşi, baroni codaşi
De-a lungul celor 14 ore de votare, judeţele cu cea mai mare prezenţă la urne au fost Mehedinţi, Vrancea, Teleorman, Olt şi Vâlcea. De pildă, datele comunicate de BEC pentru ora 17, le situau între 35,44% şi 44,37%. De unde se vede că Marian Oprişan, Liviu Dragnea şi alţi baroni locali reconfirmaţi la alegerile locale şi-au făcut datoria cu prisosinţă.
Citeşte şi Viktor Orban, mai convingător decât Victor Ponta
La polul opus, cea mai scăzută prezenţă a fost înregistrată în special în judeţele cu populaţie de etnie maghiară: Harghita (6,85%, la ora 17), Covasna (12,39%), Satu Mare (16,52%) şi Mureş (19,17%).
La nivelul sectoarelor Bucureştiului, cel mai bine au stat sectoarele conduse de Andrei Chiliman (PNL) şi Rareş Mănescu (PNL), în timp ce prezenţă mai scăzută s-a înregistrat în sectorul lui Marian Vanghelie, dar şi în sectorul 3, cucerit în iunie de social-democratul Robert Negoiţă.
Ce urmează? Pleacă Crin?
Presupunând că nu s-au înregistrat răsturnări spectaculoase în situaţia prezenţei la vot din momentul închiderii ediţiei şi până la închiderea urnelor, la ora 23.00, plecăm pe premisa că referendumul nu va fi validat de Curtea Constitu-ţională pe motiv de neprezentare a jumătate plus unu dintre românii cu drept de vot. De unde rezultă că, deşi majoritatea covârşitoare a celor prezenţi la urne s-au pronunţat în favoarea demersului USL, preşedin-tele Traian Băsescu rămâne la Palatul Cotroceni. Ceea ce nu înseamnă că vom asista şi la o calmare a situaţiei politice. Ba din contră, războiul dintre cele două tabere se va înteţi şi mai tare. Mai ales că liderii USL se vor trezi într-o situaţie extrem de delicată, în condiţiile în care nu au reuşit să demonstreze că 80-90% dintre români nu-l mai vor pe Traian Băsescu, aşa cum au sus-ţinut când au demarat procedura suspendării.
O problemă şi mai mare va avea Crin Antonescu, în condiţiile în care a declarat, într-un exces de siguranţă în victoria USL, că iese din viaţa politică dacă Traian Băsescu se întoarce la Cotroceni după data de 29 iulie.
Nu în ultimul rând, o problemă va avea şi preşedintele Traian Băsescu, deoarece nevalidarea referendumului pe motiv de prezenţă scăzută nu echivalează cu o reconfirmare a sa în frunte. Oricum, coabitarea Traian Băsescu-USL va fi deosebit de dificilă în continuare şi va deveni şi mai dificilă pe măsura apropierii alegerilor parlamentare din noiembrie şi a intrării partidelor în campania electorală.
