Prin referendumul de la 22 noiembrie, romanii sunt chemati sa raspunda, cu "da" sau "nu", la doua intrebari: 1) Sunteti de acord cu trecerea la Parlament unicameral in Romania? 2) Sunteti de acord cu reducerea numarului de parlamentari la maximum 300?
In prezent, cele doua camere ale Parlamentului sunt alese prin vot direct, iar diferentierea tine numai de alternanta Camera de reflectie-Camera de decizie. Concret, Camera Deputatilor indeplineste rolul de prima Camera sesizata in cazul ratificarii tratatelor si acordurilor internationale, dar si al legilor organice privind Guvernul, CSAT, Consiliul Superior al Magistraturii, Avocatul Poporului, instantele judecatoresti, ale Ministerului Public, ale Curtii de Conturi sau autoritatile administrative autonome. Pentru acestea si altele, prevazute de Constitutie, Camera decizionala este Senatul.
Cu alte cuvinte, senatorii au ultimul cuvant, putand modifica substantial forma adoptata de deputati. Pentru celelalte domenii, precum protectia sociala, sistemul electoral, minoritatile nationale, infractiunile si pedepsele, rolurile se inverseaza: Senatul devine prima Camera sesizata, iar deputatilor le revine ultimul cuvant. Indiferent de ordine, toate initiativele si proiectele de lege sunt examinate in cele doua Camere, de unde constatarea ca Senatul si Camera Deputatilor au competente similare, fapt pentru care procesul de adop-tare a legilor este mult ingreunat.
Parlament unicameral = adoptarea rapida a legilor si reducerea costurilor
Ideea trecerii la un Parlament unicameral prin desfiintarea Senatului a fost vehiculata in ultimii ani nu doar de presedintele Traian Basescu, ci si de liderul PSD, Mircea Geoana (in 2005). Subiectul a fost analizat pe larg si de Comisia prezidentiala de Analiza a Regimului Politic si Constitutional, condusa de profesorul Ioan Stanomir. In raportul publicat in ianuarie, Comisia a inaintat ideea sistemului unicameral, aratand ca acesta este cel adaptat structurii unui stat unitar, statele federale mergand deseori pe varianta bicamerala. In categoria argumentelor pro, Comisia a trecut adoptarea mai rapida a legilor si reducerea costurilor, dar si faptul ca judecatorii constitutionali exercita un control/verificare ce tinde sa se substituie tipului de cenzura politica rezervat initial Camerelor superioare, in speta Senatului.
Membrii Comisiei au relevat insa si argumente contra solutiei unicamerale, incepand cu acela ca ar putea fi punctul de plecare spre o tiranie a majoritatii politice. In opinia doctorului in stiinte Politice Andrei Taranu, nu s-ar putea vorbi de o eventuala dictatura, ci mai degraba de o democratie autoritara, adica de un partid foarte puternic la conducere si cu celelalte partide foarte slabe. "Un Parlament unicameral dominat de un singur partid, care are si presedintele, si Guvernul, dar si parghiile de a politiza pana la nivelul cel mai de jos, creeaza premisele cresterii coruptiei", a declarat Taranu. Pe de alta parte, directorul Centrului Roman de Politici Europene, Cristian Ghinea, spune ca, din punct de vedere teoretic, sistemul unicameral legifereaza mai repede, dar face legi mai proaste, in timp ce un Parlament cu doua Camere se misca mai greu, dar sunt mai multe sanse ca legile sa iasa bine.
Si Comisia prezidentiala a conchis, de altfel, ca in alegerea variantei unicamerale trebuie sa domine nu calculul de natura economica (reducerea costurilor), ci "imperativul unui design constitutional echilibrat si inteligent". Initiatorul referendumului de la 22 noiembrie, presedintele Basescu, a vorbit despre scaderea cheltuielilor de functionare a statului si despre reducerea coruptiei: "Mai putini politicieni de rang inalt care fac trafic de influenta. Riscul de trafic de influenta este mai mic daca de la 471 de parlamentari vor fi maximum 300. Nu in ultimul rand, aceasta masura ar putea sa reduca o clasa a privilegiatilor, cu pensii speciale, cu venituri speciale, cu sume forfetare aflate la dispozitie". Principalii adversari politici ai acestuia au respins cu vehementa ideea referendumului, contestand in primul rand momentul electoral in care presedintele a ales sa puna in dezbatere aceasta tema.
Ei au spus ca ar fi vorba despre "o alta dovada de demagogie si de scamatorie politica" (liderul PSD, Mircea Geoana), de "o incercare de a mai castiga niste voturi" (liderul PNL, Crin Antonescu) sau de "o manevra perversa" (primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu). Ideea trecerii la un Parlament unicameral nu le-a suras nici analistilor. Directorul CRPE, Cristian Ghinea, spune ca tema referendumului nu tine de prioritatile Romaniei in acest moment. Iar Cristian Parvulescu, presedinte al Asociatiei "Pro Democratia", a declarat ca un Parlament unicameral "aduce aminte de Marea Adunare Nationala" si ca este specific tarilor mai mici decat Romania.
Mai multi romani "arondati" unui parlamentar
Camera Deputatilor si Senatul aduna, in prezent, 471 de parlamentari. Numarul alesilor nu este stabilit explicit in vreo lege, iar Constitutia spune doar ca el este "in raport cu populatia tarii". Numarul parlamentarilor rezulta insa din norma de reprezentare (prevazuta in Legea pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului): un deputat la 70.000 de cetateni si un senator la 160.000.
Daca s-ar transpune in modificare legislativa propunerea presedintelui Basescu, reducerea numarului de parlamentari (de la 471 la 300) ar antrena o economie anuala de circa 14 milioane de euro. Astfel un ales ar trebui sa reprezinte un numar mai mare de cetateni, ceea ce ar afecta relatia in proces de cristalizare in urma votului uninominal (2008) dintre parlamentar si cetateni. Profesorul Andrei Taranu sustine chiar ca, numarul de deputati ar trebui sa creasca: "Daca s-ar creste norma de reprezentare, asa cum au propus si Traian Basescu, si PNL, s-ar ajunge la o subreprezentare a cetatenilor la nivel parlamentar.
Cand erau alesi parlamentarii pe lista, negocierile se purtau pe ideologii. Acum, o data cu votul uninominal, rolul parlamentarului este de a negocia cu reprezentantii altor comunitati". In opinia sa, luand in considerare si slaba participare la vot de la ultimele alegeri parlamentare, un parlamentar reprezinta in fapt doar 10-11% din cetatenii din colegiul sau, un motiv in plus pentru a fi scazuta norma de reprezentare undeva intre 40.000 si 50.000 de cetateni pentru un deputat.
Ideea reducerii numarului de alesi a fost imbratisata insa, cel putin in declaratii, de toti politicienii. Liderul PNL, Crin Antonescu, a spus ca va vota "pentru" reducerea numarului de parlamentari pe 22 noiembrie. Totusi, la introducerea votului uninominal, liderii partidelor nu au agreat propunerea "Pro Democratia" de a fi redus numarul de parlamentari, pe motiv ca minoritatea maghiara ar avea astfel mai putini reprezentanti in Parlament. Pe de alta parte, ciudateniile votului uninominal au dus la doi parlamentari in plus fata de perioada 2004-2008.
PNL vrea 316 parlamentari
Dupa ce presedintele Traian Basescu a anuntat convocarea referendumului, liberalii au depus in Parlament un proiect propriu pentru reducerea numarului de alesi (luand in considerare ca acest lucru nu implica revizuirea Constitutiei, asa cum este in cazul trecerii la un Parlament unicameral). Potrivit proiectului PNL, norma de reprezentare a deputatilor ar urma sa creasca de la 70.000 la 110.000 de cetateni, iar cea a senatorilor, de la 160.000 la 221.000 de cetateni, astfel ca in final ar rezulta 316 parlamentari. Presedintele a respins aceasta varianta, pe motiv ca politicienii ar putea reveni oricand asupra unei modificari a Legii electorale.
Cum arata Parlamentul in alte tari
in uniunea europeana, 14 state au parlament unicameral si 12 parlament bicameral. Parlament cu o singura Camera au o serie de state cu o populatie mai mica decat a Romaniei: Malta (413.600 de locuitori), Luxemburg (493.500 de locuitori), Cipru (793.963 de locuitori), Estonia (1,34 milioane de locuitori), Letonia (2,23 milioane de locuitori), Lituania (3,55 milioane de locuitori), Finlanda (5,34 milioane de locuitori), Slovacia (5,37 milioane de locuitori), Danemarca (5,5 milioane de locuitori), Bulgaria (7,6 milioane de locuitori), Suedia (9,26 milioane de locuitori), Ungaria (10,02 milioane de locuitori), Portugalia (10,70 milioane de locuitori), Grecia (11,25 milioane de locuitori). Tari mai mari, precum Austria, Franta, Germania, Marea Britanie, Spania si Italia, au parlamente bicamerale. Doua Camere au insa si state cu o populatie mai mica decat a Romaniei: Slovenia (2,05 milioane de locuitori) si Irlanda (4,46 milioane de locuitori).
Parlamentarii din sistemele unicamerale sunt alesi prin vot direct in toate statele, cum se intampla si in Romania, iar mandatul lor este de patru sau cinci ani. Unele dintre tarile care au in prezent sistem unicameral au avut si ele doua Camere. Danemarca, de exemplu, a renuntat la bicameralism in 1953, in conditiile in care cele doua Camere aveau puteri egale, iar Camera desfiintata (Landsting) era aleasa de patura instarita a societatii (unii membri erau numiti chiar direct de catre rege). si in Marea Britanie exista o dezbatere in ceea ce priveste trecerea la un sistem unicameral si dizolvarea Camerei Lorzilor, ai carei membri nu sunt alesi prin vot direct (arhiepiscopi, episcopi ai Bisericii Anglicane si membri ai nobilimii). In cazul Italiei, este vorba de un sistem de vot proportional, iar sapte senatori detin mandatul pe viata (este vorba despre fostii presedinti ai tarii, dar si despre personalitati numite de actualul sef al statului pentru contributia avuta in domeniul social sau in cel stiintific).
In afara UE, sisteme unicamerale au state precum China, Coreea de Sud, Cuba, Guatemala, Venezuela, Iran si Turcia. In ceea ce priveste numarul de parlamentari, in Uniunea Europeana acesta variaza de la 59 (Cipru, sistem unicameral) la 1.370 (Marea Britanie, sistem bicameral). In categoria tarilor cu sistem bicameral, cei mai putini parlamentari ii are Slovenia: 90 de deputati si 40 de senatori. Italia numara 630 de deputati si 315 senatori (la o populatie de 60,15 milioane de locuitori), iar Marea Britanie are 646 de alesi in Camera Comunelor si 724 in Camera Lorzilor. Olanda, in schimb, are la o populatie de 16,55 milioane de locuitori doar 255 de parlamentari (150 in Camera Reprezentantilor, 75 in Senat).
Alternativa: individualizarea Senatului
ca alternativa la desfiintarea Senatului, Comisia prezidentiala a propus individualizarea Senatului, fie in ceea ce priveste modul de recrutare a membrilor, fie prin eliminarea paralelismului de competente. In prima varianta s-ar putea opta pentru un tip de scrutin diferit la Senat fata de Camera Deputatilor sau pentru un mecanism de reprezentare a colectivitatilor teritoriale (judete, regiuni). Aceasta idee a fost sustinuta ulterior si de reprezentantii UDMR, care au sustinut ca Parlamentul ar trebui sa fie format din Camera Deputatilor si Camera Regiunilor. Analistul Cristian Ghinea vorbeste despre nevoia de "diferentiere a modului de reprezentare" in Senat fata de Camera Deputatilor. Iar profesorul Andrei Taranu se declara impotriva trecerii la un sistem unicameral.
"Ar trebui sa fie o Camera superioara a Regiunilor, in care sa se intalneasca presedintii de consilii judetene si sa negocieze diverse planuri si proiecte ce privesc dezvoltarea regionala pe orizontala", a declarat Taranu. In a doua varianta propusa de Comisia prezidentiala, s-ar putea rezerva anumite domenii de legiferare Senatului (de exemplu, legile privind guvernarea locala, politica externa, numirea unor judecatori).
