Preşedintele Traian Băsescu nu îl doreşte pe Ovidiu Silaghi (PNL) în fruntea Ministerului Transporturilor şi aşteaptă ca Victor Ponta, în calitate de ministru interimar, să se ocupe de privatizarea CFR Marfă. Tranzacţia nu este lipsită de controverse, în condiţiile în care câştigătorul are probleme financiare.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că nu îl doreşte pe Ovidiu Silaghi, propus de liberali, în fruntea Ministerului Transporturilor.
Şeful statului a explicat că lipsa sa de încredere în liberalul propus de Antonescu şi Ponta este urmare a performanţei acestuia în mandatul anterior de la Ministerul Transporturilor. Băsescu a afirmat că Silaghi nu s-a evidenţiat cu nimic, a fost “un fel de apă sfinţită” şi nu a reuşit să atragă fonduri europene.
Şeful statului a explicat şi de ce nu a respins nominalizarea lui Ovidiu Silaghi la Transporturi. El vrea să afle de la Victor Ponta şi Crin Antonescu cine ar fi propus în locul acestuia, pentru a nu se ajunge în situaţia în care a doua desemnare, imposibil de respins, să fie „mai proastă” decât prima. Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, preşedintele poate respinge o singură nominalizare pentru un portofoliu.
Traian Băsescu a anunţat că va lua în 23 august o decizie definitivă privind numirea lui Ovidiu Silaghi la Ministerul Transporturilor. Interimatul lui Victor Ponta expiră pe 25 august, într-o zi de duminică.
Şeful statului a explicat că vrea ca până atunci, ministrul interimar al Transporturilor, Victor Ponta să finalizeze privatizarea CFR Marfă. El a afirmat că Ponta cunoaşte subiectul privatizării şi trebuie să îşi asume răspunderea politică pentru realizarea proiectului.
“Nu aş vrea să îl văd pe Silaghi, chiar aşa cum e, că devine ţapul ispăşitor al unei operaţiuni de privatizare eventual de tip Oltchim”, a spus Băsescu.
Traian Băsescu a susţinut că firma care a câştigat licitaţia pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită.
“Dacă în momentul de faţă investitorul împrumută bani ca să poată plăti compania şi nu îi găseşte – în momentul de faţă nu sunt prea multe bănci dispuse să finanţeze – de unde o să găsească bani pentru modernizarea companiei? Are nevoie de locomotive moderne, de vagoane modernizate, de depouri modernizate, de multe altele”, a arătat Traian Băsescu.
Cinci nereguli majore la privatizarea CFR Marfă
Privatizarea CFR Marfă s-a dovedit a fi fost desfăşurată nu tocmai în cadrul legal, dacă luăm în considerare câteva măsuri adoptate chiar în cursul procesului. Acestea privesc diminuarea cifrei de afaceri în transporturile feroviare cerute competitorilor, transferul unor active ale companiei, conversia datoriilor CFR Marfă în acţiuni şi acceptarea unei oferte care prevedea posibilitatea platei sumei de 202 milioane euro în rate. Acestor nereguli li se adaugă şi altele, precum modificarea termenului de plată a sumei convenite de către cumpărător.
Cât priveşte primul punct, Ministerul Transporturilor sub bagheta ministrului Relu Fenechiu a scăzut la 20 de milioane de euro, de la 30 de milioane de euro, cifra de afaceri cerută competitorilor. Aceasta a permis intrarea în competiţie a firmei Tranferoviar Cluj, deţinută de Călin Mitică.
În cursul procedurii, Ministerul Transporturilor a decis transferarea la Societatea de Administrare a Activelor Feroviare a 356 de active şi 28 de hectare de teren, aflate sub sechestru. In plus, după desemnarea câştigătorului CFR Marfă a scos la vânzare ca fier vechi 3.000 de vagoane, fapt care l-a nemulţumit inclusiv pe premierul Victor Ponta. „Transmiteţi-i (directorului general al CFR MArfă-n.r.) că-i trimit eu DNA-ul pe cap dacă mai vinde lucruri din societate. Păi, noi ce facem? Vindem unui privat ceva şi, până semnăm contractul, mai vindem vagoane?”, a spus el în zilele ce au urmat desemnării câştigătorului.
Conversia tuturor datoriilor în acţiuni a fost o altă măsură la limita legalităţii. Desigur că în strategia de privatizare se menţiona această intenţie, însă ofertele nu se pot baza pe nimic altceva decât pe măsuri adoptate legal, nu pe intenţii.
Nu în ultimul rând Ministerul Transporturilor a acceptat oferta GFR chiar dacă aceasta includea posibilitatea ca banii să fie daţi statului în rate. Desemnarea ofertei GFR drept câştigătoare nu a avut loc imediat, ci doar după negocieri purtate de Ministerul Transporturilor şi GFR. Competitorii GFR au afirmat că atât timp cât oferta câştigătoare nu respecta cerinţa depunerii banilor într-o singură tranşă – singura variantă admisă prin documentaţia de licitaţie, oferta GFR trebuia respinsă pe loc.
Modificarea termenului de plată a sumei de 202 milioane euro, preţul pachetului de 51% din acţiunie CFR Marfă, a avut loc ulterior desemnării câţtigătorului. Dacă iniţial se prevedea că banii vor fi plătiţi în 60 de zile de la semnarea contractului, ulterior termenul a fost schimbat în 10 zile de la obţinerea avizului de la Consiliul Concurenţei.
