După ce a doborât guvernul Ungureanu pentru că „înstrăinează resursele patriei“ străinilor de la Chevron pentru explorarea gazelor de şist şi după ce a impus un moratoriu inutil la care a renunţat, premierul Victor Ponta a avut în sfârşit revelaţia beneficiilor pe care această resursă le poate aduce în premieră României şi a independenţei faţă de importurile din Rusia.
Pentru prima oară de când este prim-ministru, Ponta şi-a luat inima în dinţi şi a pronunţat cuvântul Gazprom, până acum tabu în dezbaterea publică privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. În debutul unei şedinţe a conducerii USL, Ponta a anunţat că doreşte să deblocheze „mari proiecte economice blocate de foarte mulţi ani“, printre care a citat şi gazele de şist, „pentru a nu mai importa gaze naturale de la Gazprom, cum văd că se doreşte“. Ceea ce a uitat Ponta să spună este că cei care au blocat aceste proiecte au fost chiar oamenii săi din PSD, iar cel care a blocat explorarea gazelor de şist a fost chiar guvernul pe care îl conduce prin introducerea, sub presiune electorală, a unui moratoriu care nu servea decât scopurilor electorale ale USL şi scopurilor economice ale Gazprom.
În stilu-i consacrat, Ponta a încercat o diversiune politică indicând sub impersonalul „se doreşte“ PDL, mai exact un „senator de Oradea“. Este vorba despre fostul prefect al judeţului Bihor şi actualmente senator PDL, Gavrilă Ghilea, care s-a opus exploatării gazelor de şist în apropierea Băilor Felix. Ponta ştie însă că are schelete mult mai mari în dulap, unul dintre ele fiind senatorul Iulian Iancu, acuzat chiar de colegul său Georgian Pop că este „omul Gazprom“ într-o discuţie pur-ta-tă de acesta la ambasada ame–ricană care a apărut în în–re–gistrările WikiLeaks. Iancu a fost chiar evocat ca posibil titular al portofoliului Energiei în Gu-vernul Ponta II, dar ulterior numele său a fost abandonat fără explicaţii în favoarea lui Constantin Niţă.
Ponta a descoperit nu numai avantajul gazelor de şist, ci şi pe acela al colaborării cu americanii de la Chevron, care vor cheltui în judeţul Vaslui „vreo 300 de milioane numai în anul acesta“. Mai mult, Ponta a avut şi revelaţia faptului că explorarea este făcută cu mijloace convenţionale care nu presupun nici un fel de risc pentru mediu, precum şi faptul că fracturarea hidraulică este folosită în Transilvania de 20 de ani, lucruri pe care ambasadorul Mark Gitenstein le-a subliniat, inclusiv în „România liberă“, încă de anul trecut. „Cum e cu gazele de şist, deocamdată, că am văzut în special de prin zona Oradea – acolo toată lumea se pricepe la gaze – deocamdată Romgazul exploatează de 20 de ani în Ardeal, în Transilvania gaze prin această metodă şi nu s-a mai trezit nimeni sau vreun senator de Oradea să spună în ce pericol e“, a şarjat Ponta.
Cu toate acestea, curajul lui Ponta nu a mers până acolo încât să îşi asume şi exploatarea, nu numai explorarea gazelor de şist: „Deocamdată nu se pune problema decât de explorare. Explorarea se face prin metode convenţionale, deci nu există absolut nici o temere pentru mediu. Dacă după 4-5 ani şi după ce cheltuie – cei care fac explorări în Vaslui cheltuie vreo 300 de milioane, numai anul acesta –, dacă după aceea o să rezulte că avem resurse, peste 5 ani, un Guvern mai înţelept decât al meu va spune dacă stând pe gaze le şi folosim sau continuăm să le importăm de la Gazprom“. Această atitudine ezitantă este greu de explicat prin raţiuni ştiinţifice sau de mediu. În iarnă, Rovana Plumb declarase că se aşteaptă o poziţie din parte Uniunii Europene. În luna aprilie, această poziţie a venit. Consilierul ştiintific principal al Comisiei Europene, Anne Glover, a declarat pe 10 aprilie că dovezile ştiinţifice per–mit aprobarea extracţiei gazelor de şist, după ce, pe 27 martie, Comisia lansase o „carte verde“ privind stabilirea obiec–tivelor Europei în materie de energie şi climă pentru 2030, în care comisarul european pentru Energie, Gunther Oet–tin-ger, adoptase o poziţie favorabilă exploatării, nu doar explo–rării gazelor de şist. Ceea ce înseamnă că dacă există încă rezistenţă, ea vine din interiorul USL şi al guvernului, nu de la Bruxelles.
În urma eliberării avizelor de explorare către Chevron, ieri Remus Cernea şi-a anunţat retragerea din grupul PSD şi încetarea colaborării dintre Partidului său Verde şi USL, dar această veste va fi primită probabil ca un bonus de Ponta. Important este că premierul pare să fi înţeles în sfârşit ceea ce se întâmplă în jurul său: „Vrem să avem gaz – în primul rând să nu mai importăm din Rusia – vrem să-l avem mai ieftin şi vrem să facem industria românească competitivă şi sigur şi cheltuielile pentru populaţie mai mici? Atunci trebuie să avem gaz. Dacă nu, dacă-l importăm din Rusia, o să fie scump. E foarte simplu“.
După anunţul premierului privind gazele de şist, Remus Cernea şi-a dat demisia din USL.