Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, luni, că opoziţia nu va participa la votul din Cameră pentru ridicarea imunităţii lui Mihail Boldea, precizând că va exista o discuţie în USL pe această temă şi că a văzut declaraţiile lui Crin Antonescu, însă acesta este la Senat şi este istoric, informează Mediafax.
Întrebat dacă participă la votul de ridicare a imunităţii deputatului Boldea, Ponta a răspuns negativ.
El a adăugat că nu va participa la vot, „dintr-un motiv foarte simplu: este Camera Deputaţilor, conduce doamna Anastase, deci nu sunt probleme la numărat şi este infractorul lor”.
„Să vină la serviciu, pentru că ei chiulesc de la serviciu, şi să voteze. Şi vă spun şi de ce. Data trecută când am votat şi noi pentru ridicarea imunitaţii, dacă nu mă înşel la doamna Ridzi sau la domnul Păsat, ei au votat contra şi după aceea au zis că am votat noi contra. Deci, cu hoţii nu trebuie să te amesteci. Şi cu hoaţele. Trebuie să stai departe de ei. Au majoritate în Camera Deputaţilor, dacă vin la serviciu pot să voteze mâine”, a explicat el.
Ulterior, întrebat în legătură cu declaraţiile lui Crin Antonescu pe această temă, Ponta a precizat: „Am văzut ce a zis Crin. Crin e la Senat, în primul rând. Înţeleg că votul va fi la Cameră. Şi azi la USL vom avea o poziţie comună pe baza acestor argumente juridice. Eu sunt jurist, Crin e istoric, după cum ştiţi”.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că este posibil ca parlamentarii USL să îşi întrerupă protestul din Legislativ pentru a putea participa la votarea ridicării imunităţii deputatului Mihail Boldea.
El a subliniat că „justiţia nu trebuie obstrucţionată”.
Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, luni, că în coaliţie s-a discutat despre faptul că a fost trimisă solicitarea de către Parchetul ICCJ pentru percheziţie şi arestare în cazul Boldea, urmând ca marţi „să se tranşeze cel mai probabil prin vot” în Parlament.
Procurorul general, Codruţa Kovesi, a solicitat ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a deputatului Mihail Boldea, cercetat de procurorii DIICOT pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi înşelăciune.
„În conformitate cu dispoziţiile art.72 din Constituţia României şi art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statul deputaţilor şi senatorilor, Procurorul General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizat prin referatul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a solicitat ministrului Justiţiei încuviinţarea percheziţiei domiciliare, reţinerii şi arestării preventive a învinuitului Boldea Mihail pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorii de caz”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Public remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.
Procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Galaţi au solicitat procurorului general al României, Codruţa Kovesi, să facă demersurile necesare pentru obţinerea avizului în vederea formulării cererii de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului Mihail Boldea.
Potrivit articolului 72 din Constituţie, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei.
Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.
Cererea, împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.
În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.
Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.
Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
