Cine si de ce a secretizat dosarele politicienilor? O intrebare la care nimeni nu vrea sa raspunda. Sau se dau raspunsuri prin care se paseaza pisica dintr-un loc in altul, in bunul obicei romanesc.
Ticu Dumitrescu a acuzat venirea lui Radu Timofte la SRI ca fiind la originea disparitiei dosarelor din arhive, Stejarel Olaru a afirmat ca secretizarea dosarelor a fost dictata de comisia mixta CNSAS-SRI dupa alegerile castigate de PSD in 2000, Radu Timofte ne-a declarat ca secretizarea a fost facuta sub regimul Constantinescu, cand la SRI era sef Costin Georgescu, Costin Georgescu spune ca el n-a vazut nici un dosar secret, ca si-a lasat subalternii sa participe la secretizare, adica adjunctul sau Mircea Gheordunescu. Iar Radu Berceanu sustinea, saptamana trecuta, ca, potrivit informatiilor pe care le are el, bagarea dosarelor la secret a fost facuta chiar dupa '90, nu se stie de cine. In toate aceste declaratii si acuzatii apare insa un numitor comun al secretizarii dosarelor: Gheorghe Onisoru, fostul presedinte al CNSAS, care, potrivit legii, a facut parte din comisia mixta CNSAS-SRI si a participat la procesul de secretizare si cu SRI sub Costin Georgescu, si cu SRI sub Radu Timofte.
A inceput sub Constantinescu si s-a incheiat sub Iliescu
Consilierul premierului Tariceanu, Stejarel Olaru, a declarat, marti seara, ca secretizarea dosarelor politicienilor a fost facuta de CNSAS si SRI dupa ce PSD a pierdut alegerile, in 2000, lasand astfel sa se inteleaga faptul ca cel care detine raspunsurile pentru toate intrebarile legate de aceasta operatiune este Radu Timofte. Alaturi, bineinteles, de Gheorghe Onisoru, care a fost presedintele CNSAS din '99 pana in 2005.
Ticu Dumitrescu a adus si el in discutie numele lui Radu Timofte, acuzand faptul ca, dupa ce acesta a ajuns la SRI, din arhivele serviciului au disparut dosare. Intr-o emisiune televizata, Ticu Dumitrescu a spus ca „acum 6-7 ani erau mai intregi arhivele”, precizand ca i-a reprosat lui Emil Constantinescu faptul ca „a avut posibilitatea sa opereze direct in problema deconspirarilor si desecretizarilor si n-a facut acest lucru”.
Contactat telefonic de „Romania libera”, Radu Timofte a explicat ca bagarea dosarelor politicienilor sub cheie pe motiv ca sunt de siguranta nationala a fost dictata de regimul Constantinescu, in '99-2000, si ca, potrivit legii, Costin Georgescu si Gheorghe Onisoru aveau dreptul sa faca acest lucru. Timofte a explicat ca „marea majoritate a dosarelor” a fost secretizata in acea perioada, dar a refuzat sa spuna daca el a continuat secretizarea, precizand doar ca „de unul singur nu putea s-o faca”.
Costin Georgescu arunca pisica la Gheordunescu
Costin Georgescu, fostul director al SRI, aratat cu degetul de catre succesorul sau Timofte, s-a spalat pe maini de responsabilitate. Intr-un interviu acordat BBC, Georgescu a povestit ca in iarna anului 2000, cand a inceput CNSAS sa lucreze pe dosarele candidatilor la alegeri, „SRI avea asupra unor dosare parerea ca sunt dosare de siguranta nationala”. „O comisie mixta din partea SRI cu o comisie din partea CNSAS vedea dosarul respectiv, la care SRI spunea ca ar fi de siguranta nationala”. Georgescu insa a tinut sa precizeze ca el personal n-a facut niciodata parte din comisia mixta care a bagat secretele sub pres, deoarece „n-a vrut sa stie cine sunt oamenii din dosare, pentru ca te intalnesti cu ei pe strada”. Insa „in comisia mixta au fost oameni seriosi de la SRI”. Potrivit legii, din comisia mixta fac parte, ca reprezentanti ai SRI, directorul serviciului sau adjunctul acestuia. Adjunctul lui Costin Georgescu a fost Mircea Gheordunescu, rasplatit pentru serviciile aduse patriei de catre Ion Iliescu cu postul de consul la Milano.
