În prima sesiune a noului Legislativ, parlamentarii şi-au canalizat energiile către proiecte care îi vizează în mod direct: de la Statutul deputaţilor şi senatorilor până la întărirea drepturilor lor din Constituţie.
Dezbaterile cele mai aprinse au avut loc în jurul noului Statut al deputaţilor şi senatorilor, căruia parlamentarii i-au dedicat nu mai puţin de nouă şedinţe în comisii şi şapte în plen.
Controversele au apărut după ce majoritatea USL a introdus în lege prevederi menite să întărească imunitatea parlamentară. Senatorii şi deputaţii au cerut probe de la Ministrul Justiţiei pentru a-şi da votul pentru cererile de urmărire penală ale colegilor lor. În plus, au îngreunat procedura de declarare a incompatibilităţii parlamentarilor.
Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să promulge legea iar Curtea Constituţională a respins-o de trei ori pe motiv că, prin solicitarea probelor, Parlamentul poate avea atribuţii similare cu ale Justiţiei .
În cele din urmă, parlamentarii au renunţat la modificarea articolelor privind imunitatea şi au păstrat vechile prevederi. Acesta nu precizează ce trebuie să conţină solicitarea ministrului Justiţiei pentru aprobarea urmăririi penale, ci doar că documentul este trimis Parlamentului.
Noul statut prevede reducerea sumei pentru cazarea senatorilor şi deputaţilor de la 8.000 de lei la 4.000 de lei. Aplicarea noului barem a fost întârziată, însă, timp de şase luni de zile, tocmai pentru că parlamentarii au refuzat să renunţe la articolele neconstituţionale.
Parlamentarii au votat cu dedicaţie şi atunci când au dezbătut Ordonanţa de Urgenţă privind Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Deputaţii au eliminat condiţia ca membrii ASF să nu fie rude cu parlamentarii. Daniel Tudor , ales vicepreşedinte ASF, este soţul senatoarei PNL, Doina Tudor. De asemenea, legea a fost modificată în Senat pentru ca Dan Radu Ruşanu (PNL) să poată fi numit la şefia ASF. Senatorii au modificat un articol potrivit căruia membrii ASF nu pot fi rude cu persoane care deţin participaţii de minimum 10% din companii aflate sub supravegherea ASF. Familia lui Ruşanu deţine participaţii majoritare la o companie listată.
Fuga de Înalta Curte de Justiţie
Nu a fost neglijată nici situaţia parlamentarilor avocaţi. Deputaţii din Comisia Juridică au eliminat mai multe incompatibilităţi care interziceau avocaţilor parlamentari să pledeze în cauze civile sau comerciale împotriva statului dar şi într-o serie de cauze penale, cum ar fi spălarea de bani şi traficul de droguri,
Parlamentarii nu au uitat nici de clientela de partid, beneficiara contractelor cu statul.
Deputaţii USL au exceptat regiile autonome şi companiile naţionale cu capital integral ori majoritar de stat din lista celor cărăra li se aplică regulile privind achiziţiile de bunuri, servicii sau lucrări. Noile reguli se aplică unor companii precum Tarom, CFR SA, Poşta Română, RADET. RATB, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz sau Transgaz.
Practic, aceste companii nu vor mai fi obligate să organizeze licitaţii. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu, iar premierul Victor Ponta a afirmat, ironic, că dacă şeful statului a făcut acest gest înseamnă că legea este “bună”.
Grija pentru statutul parlamentarilor a fost vizibilă şi la redactarea proiectului noii Constituţii. Astfel, senatorii şi deputaţii nu vor mai fi judecaţi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ci de instanţele comune. Parlamentarii care au probleme cu legea se feresec de judecata ÎCCJ, iar Dan Voiculescu şi-a dat demisia din Senat tocmai pentru a scăpa de judecata acestei instanţe. De asemenea, Parlamentul poate chema la audieri orice persoana fizică sau juridică. Parlamentarii au mai avut tentative de a-I chema la comisii pe procurori, dar acum, astfel de iniţiative capătă acoperire constituţională.