Legea privind exercitarea profesiei de avocat, ce a trecut recent de Parlament, fiind publicată în Monitorul Oficial, prevede că parlamentarii, primarii, şefii de CJ care sunt avocaţi stagiari pot deveni avocaţi definitiv, fără a mai da examenul naţional, ca ceilalţi candidaţi, informează NewsIn.
Amendamentele care privesc categoriile exceptate de la examenul de definitivat au fost adoptate în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi au trecut, probabil, neobservate de plen, deşi în cadrul şedinţei din 7 decembrie un amendament asemănător al lui Eugen Nicolicea, dar respins de deputaţii jurişti, stârnise ample dezbateri despre privilegiile parlamentarilor.
Astfel, potrivit unui amendament al preşedintelui Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Daniel Buda (PDL), şi al deputatului Gabriel Andronache (PDL), avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobândeşte la cerere calitatea de avocat definitiv. Deputaţii jurişti motivau că, în cazul unor persoane cu „notorietate publică” şi pregătire juridică demonstrată în activitatea profesională anterioară, intrarea în profesie trebuie făcută „direct”. „Prin cadrul normativ care reglementează profesia trebuie recunoscută posibilitatea unor persoane cu notorietate publică şi cu pregătire juridică de a se integra direct în profesie fără a mai trece prin examenul de primire deoarece cunoştinţele juridice ale acestora au fost verificate în activitatea profesională anterioară, care stă, de altfel, la baza motivării cererii de admitere în profesie”, se arată în motivarea amendamentului.
Amendamentul admis în comisie a trecut automat şi de plen, deşi deputaţii au dezbătut îndelung asupra unui amendament similar, respins însă, al lui Eugen Nicolicea, fiind considerat aducător de privilegii pentru parlamentari. Astfel, amendamentul deputatului UNPR prevedea ca deputaţii şi senatorii cu studii juridice să poată deveni avocaţi stagiari fără a susţine examen. Potrivit legii, pentru a deveni avocat este nevoie de parcurgerea a două examene: unul de intrare în profesie, a cărui promovare permite absolventului de drept să devină avocat stagiar, şi un examen de definitivat la care sunt supuşi avocaţii stagiari. Amendamentul lui Nicolicea se referea la primul examen, în timp ce al lui Buda şi Andronache se referea la al doilea examen.
Potrivit formulării lui Eugen Nicolicea „la cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen, cel care până la data primirii în profesia de avocat a exercitat timp de patru ani un mandat de parlamentar şi are studii juridice”. Nicolicea a fost aspru criticat în plen pentru amendamentul său, atât de reprezentanţii opoziţiei, cât şi cei ai puterii.
„A veni aici şi a cere un asemenea drept, mi se pare deja mult prea mult. Sper că nu veţi merge până acolo încât să dăm acest drept oricui vine să-l ceară, fără a avea nimic pe care să se bazeze decât faptul că a avut un mandat de deputat. Mandatul de deputat şi-l poate manifesta perfect aici, în faţa dumneavoastră, poate să depună ce eforturi doreşte fiecare, dar asta nu înseamnă că trebuie să le facem cadou şi profesia de avocat”, a susţinut deputatul PSD Ruxandra Jipa.
Şi deputatul PDL Cezar Preda s-a aratat în acel moment împotriva amendamentului, considerând că acesta ar institui un „privilegiu” pentru aleşi. „Eu nu ştiu cum a putut să ajungă aşa ceva în asemenea vremuri, să dezbatem şi să votăm. Nu puteam să-mi imaginez că noi, în decembrie 2010, ne creăm nişte privilegii. Nu sunt de acord cu niciun privilegiu, pentru niciun parlamentar care trebuie să-şi facă treaba de parlamentar. Nu creăm, după încheierea mandatului, privilegii pentru unii sau alţii”, a afirmat democrat-liberalul.
Nici Guvernul nu a susţinut amendamentul, arătând că un avocat român poate pleda în întregul spaţiu al Uniunii Europene, iar standardele de exercitare a profesiei trebuie să fie aceleaşi.
Cu toate acestea, deşi amendamentul lui Eugen Nicolicea a fost respins, amendamentul cu prevederi similare din partea deputaţilor PDL ce fusese admis de Comisia Juridică, a trecut fără probleme de plen, probabil din neatenţie, fiind inclus în raport, la capitolul amendamente admise.
Tot în Comisia juridică, potrivit unui amendament al deputatului PSD Mircea Silvestru Lup, s-a stabilit că persoanele care au promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care pâna la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat au îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândesc calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivar, „cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine”.
Mircea Silvestru Lup a mai propus un amendament potrivit căruia dispoziţiile se aplică şi persoanelor care au promovat examenul de intrare în profesia de avocat şi care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ timp de 5 ani neîntrerupţi. Astfel, consilierii juridici din aceste instituţii se bucură de aceleaşi privilegii ca parlamentariii, adică pot deveni avocaţi definitiv fără examenul naţional.
Legea de modificare a Legii 51/1995, pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, a fost aprobată pe 7 decembrie de Camera Deputaţilor, for decizional, cu 226 de voturi „pentru”, 17 voturi „împotrivă” şi nouă abţineri. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu pe data de 20 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010.
