Acuzaţii de iredentism, ambasadorul Ungariei chemat la MAE şi la Parlament, cereri de reacţii către oficialii Consiliului şi Parlamentului European. La prima vedere, e greu de înţeles de ce liderii USL au pus în mişcare tot acest angrenaj. În fapt, calculele sunt simple şi de natură politică.
Fără a pune în discuţie în ce măsură este justificat sau nu demersul Uniunii Social-Liberale, momentul şi modul în care acesta este pus în practică ridică multe semne de întrebare şi conduc către concluzia că liderii social-democraţi şi liberali au avut şi alte scopuri decât apărarea demnităţii naţionale.
Reprezentanţii USL au cerut adoptarea unei declaraţii-protest a Parlamentului României faţă de mesajul premierului ungar Viktor Orban înaintea votării moţiunii de cenzură. Chiar dacă senatorii şi deputaţii puterii şi-au manifestat disponibilitatea de a discuta propunerea adoptării unei declaraţii, sub condiţia ca subiectul să fie în prealabil dezbătut în comisiile de specialitate, reprezentanţii USL ar fi vrut ca textul declaraţiei să fie întocmit pe loc, iar votul să fie dat înainte de votul la moţiunea de cenzură. În aceste condiţii, democrat-liberalii aveau de ales între două căi: prima era aceea a susţinerii adoptării rapide a declaraţiei-protest, ceea ce ar fi stârnit, previzibil, nemulţumirea partenerilor de la UDMR. A doua cale era să se opună cererii USL, caz în care se expuneau acuzaţiilor de lipsă de demnitate şi de patriotism. Ceea ce s-a şi întâmplat. „Nu aveţi nici un fel de demnitate pentru a rămâne la putere”, le-a spus senatorul PSD Ilie Sârbu parlamentarilor puterii. „În numele cui veniţi dvs., domnule prim-ministru, cu ideologii dvs., cu şmecherii dvs. de toate culorile? (…) În numele angajatorilor, al mediului de afaceri, al angajaţilor, al efigiei spânzurate a lui Avram Iancu, în legătură cu care nu vreţi să ştiţi nimic şi nu daţi doi bani ca să nu supăraţi noul stăpân, care nu mai e Traian Băsescu, ci e Viktor Orban?”, i-a taxat şi Crin Antonescu pe democrat-liberali.
În plus, graba reprezentanţilor USL creionează ideea că sperau ca prin antagonizarea partenerilor de guvernare să obţină din tabăra puterii diferenţa de voturi necesară răsturnării Guvernului Boc.
Mesajul lui Viktor Orban, prezentat cu adăugiri
Situaţia din plen s-a inflamat şi mai tare după ce purtătorul de cuvânt al PSD, deputatul Radu Moldovan, a prezentat un text ca fiind mesajul premierului ungar Viktor Orban cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni. „Să fie Ardealul cum a fost şi naţiunea ungară cum a fost. Ardealul a fost luat de la noi de puterile şi ţările care au avut un scop bine definit, de a aţâţa naţiunile şi a desena graniţe la care ei să fie în continuare dirijori”, se arăta în finalul textului. A fost nevoie de convocarea ambasadorului Ungariei la Bucureşti la sediul Ministerului Afacerilor Externe şi de audieri în comisiile de specialitate pentru a se lămuri că mesajul lui Viktor Orban nu conţinea referiri la Ardeal şi că pasajul cu pricina reprezenta „cuvinte din inimă” ale persoanei care a făcut oficiul de a citi mesajul premierului ungar. „Comparând textul cu antet, asumat în numele Cabinetului maghiar, cu ce a apărut în presă, rezultă că în presă i-au fost atribuite o serie de adăugiri”, a precizat ieri ministrul de Externe Teodor Baconschi.
USL a pus ochii pe electoratul Partidului România Mare
Chiar şi după clarificările oferite de MAE şi de ambasadorul Oskar Fuzes, reprezentanţii USL au continuat „atacul”. De pildă, eurodeputatul PNL Ramona Mănescu a trimis scrisori deschise preşedinţilor Consiliului European şi Parlamentului European, Herman Van Rompuy şi Jerzy Buzek, prin care solicită reacţii imediate faţă de mesajele „iredentiste” ale oficialităţilor ungare. „USL a decis să insiste asupra acestui subiect până ce o instituţie a statului va avea o reacţie”, a declarat, tot ieri, deputatul PNL Mihai Voicu. Radicalizarea discursurilor liderilor USL poate fi pusă şi pe seama încercării de a-şi atrage la viitoarele alegeri o parte din electoratul PRM. Mai ales că social-democraţii au încercat includerea PRM în USL. Au şi semnat unele protocoale până când s-au opus tranşant liberalii.
