Senatorii si deputatii romani viseaza deja la clipa cand vor ajunge parlamentari europeni, dupa aderarea tarii noastre la UE. Politicienii romani ar vrea insa sa se aseze in bancile de la PE cu tot cu naravurile dambovitene: prin vot la gramada, pe lista si, eventual, cu „indulcirea” alegatorului inainte de aplicarea stampilei. In plus, fiecare partid si-a formulat propunerile cu urmarirea expresa a propriilor interese.
Potrivit Tratatului de aderare, Romania este obligata sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European pana la data de 31 decembrie 2007. Motiv pentru care partidele politice au inceput sa se „bata” deja in proiecte de lege care sa reglementeze acest lucru. In prezent, exista nu mai putin de patru propuneri legislative: trei din partea partidelor (PSD, PC si, respectiv, UDMR), iar a patra apartine Ministerului Integrarii Europene.
Lista nationala sau pe regiuni?
O prima divergenta de opinie se remarca referitor la existenta unei circumscriptii electorale unice sau a mai multora, stabilite dupa regiuni. MIE, UDMR si PC ar vrea cate o singura lista de candidati pentru fiecare partid la nivel national, in vreme ce PSD militeaza pentru impartirea tarii in opt circumscriptii electorale, delimitate pe structura regiunilor de dezvoltare. Sustinand principiul listei unice, Mihai Voicu, ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, a argumentat ca „fiecare cetatean trebuie sa aiba dreptul sa decida ce europarlamentari vor fi trimisi in PE”. De partea cealalta, a opozitiei, Vasile Puscas, fostul negociator-sef cu UE si initiator al proiectului pesedist, sustine ca formula impartirii Romaniei in opt circumscriptii electorale se apropie mai mult de modul in care sunt organizate alegerile pentru PE in celelalte state europene. Un sprijin oarecum surprinzator a primit deputatul PSD de la Asociatia ProDemocratia, care a amintit prin reprezentantii sai ca UE recomanda statelor care au peste 20 milioane de locuitori sa organizeze, din 2009, alegeri pentru PE pe regiuni de dezvoltare. Conform proiectului social-democrat, impartirea pe circumscriptii ar urma sa se faca astfel: circumscriptia electorala 1 (judetele Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava si Vasliu) – 6 mandate, circumscriptia electorala 2 (judetele Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea si Vrancea) – 4 mandate, circumscriptia electorala 3 (judetele Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova si Teleorman) – 5 mandate, circumscriptia electorala 4 (judetele Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt si Valcea) – 4 mandate, circumscriptia electorala 5 (judetele Arad, Caras-Severin, Hunedoara si Timis) – 3 mandate, circumscriptia electorala 6 (judetele Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare si Salaj) – 4 mandate, circumscriptia electorala 7 (judetele Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures si Sibiu) – 4 mandate si circumscriptia electorala 8 (judetul Ilfov si municipiul Bucuresti) – 3 mandate.
Nici pomeneala de vot uninominal!
Taberele se reconfigureaza insa pe marginea unui alt punct important: exercitarea votului, care este „universal, egal, direct, secret si liber exprimat”. Concret, de data aceasta, PC se situeaza de partea PSD, iar UDMR „tine” cu MIE. Primul „grup” ar vrea ca alegerea europarlamentarilor sa fie „pe baza de scrutin de lista, potrivit principiului reprezentarii proportionale cu vot preferential”, iar al doilea doreste lista „simpla”, ca la toate alegerile parlamentare de pana acum.
Votul preferential, denumit si alternativ, da alegatorului posibilitatea de a modifica doar ordinea candidatilor inscrisi pe lista. Cu alte cuvinte, de pe o lista de 44 de candidati, asa cum propune PSD, prin vot preferential unii ar fi „impinsi” in varful listei, in vreme ce persoanele care nu se bucura de sustinerea alegatorilor raman la coada. Acest tip de scrutin, pe lista cu vot preferential, este folosit de exemplu in Australia. De remarcat insa ca nici unul din proiectele concepute pana acum nu pomeneste de votul uninominal. Si aceasta, in conditiile in care multi politicieni au argumentat sus si tare cat de necesar este acesta si ca vor milita pentru el. De pilda, Mircea Geoana, presedintele PSD, fara a-i uita insa si pe unii reprezentanti ai Aliantei si ai PC. Se dovedeste inca o data, daca mai era nevoie, ca au fost simple peroratii, vorbe aruncate pentru a-si mari capitalul de imagine. Atat.
Partidele neparlamentare, lasate pe dinafara
La fel de interesante se dovedesc propunerile partidelor si ale Ministerului Integrarii si in ceea ce priveste modul in care sa fie desemnati candidatii pentru PE. Toti initiatorii sunt de acord ca doar partidele reprezentate in Parlamentul Romaniei sa-si poata desemna candidati la PE, la care se vor adauga candidatii independenti. Cu alte cuvinte, formatiunile politice care la data organizarii alegerilor nu au trimisi in Senat sau in Camera Deputatilor raman pe dinafara. Aceasta propunere de limitare este explicata, de exemplu, de Partidul Conservator, prin faptul ca partidele care nu au reprezentanti in Parlamentul Romaniei „nu au putere de decizie in plan intern, cu atat mai putin ei pot influenta deciziile la nivel european”.
Conditii care de care mai ciudate sunt propuse si pentru candidatii independenti. PSD, de exemplu, prin initiatorul proiectului, Vasile Puscas, ar vrea ca „presedintele Romaniei in functie la data desfasurarii alegerilor pentru PE sa nu poata candida in alegeri”. Ca si cum social-democratii s-ar teme ca pe Traian Basescu l-ar bate gandul sa paraseasca Cotroceniul pentru Parlamentul European! Tot pesedistii mai vor ca pentru inregistrarea unei candidaturi independente sa fie necesara o lista cu semnaturi reprezentand cel putin 2% din norma de reprezentare, care ar urma sa se calculeze, la randul ei, prin impartirea numarului populatiei cu drept de vot la numarul de mandate de parlamentar european. Conservatorii vor, in schimb, o sustinere de cel putin 1% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente. Ministerul Integrarii propune un minim de 100.000 de semnaturi din partea persoanelor cu drept de vot, in vreme ce reprezentantii UDMR, formatiune cu un numar mult mai redus de votanti, joaca cartea indulgentei si vin cu ideea ca un candidat independent sa aiba minimum 15.000 de semnaturi de sustinere. De urmarirea interesului sefului de partid este vorba si in cazul unei alte prevederi propuse de PC in proiectul sau, care spune ca isi pot depune candidaturi independente si „persoanele care desfasoara activitate de cercetare intr-un domeniu de interes pentru UE”, precum si „persoanele care detin titlul stiintific de doctor sau care desfasoara activitate in invatamantul universitar, postuniversitar si academic”, daca au sustinerea a 1% din numarul alegatorilor inscrisi pe listele electorale permanente, au implinit 30 de ani si cunosc o limba de circulatie internationala.
Mita electorala, numai in punga cu insemnele partidului
Partidele nu se gandesc sa renunte la listele speciale nici pentru PE. Desi se cunoaste bine nebunia declansata la ultimele alegeri parlamentare si prezidentiale din cauza listelor speciale, pe baza carora s-a desfasurat nestingherita „Operatiunea Autobuzul” si altele asemenea. PSD, in schimb, trece in proiectul sau pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani pentru persoanele care voteaza fara a avea dreptul sau care voteaza de doua ori mai multe ori. Tot ca un exercitiu de imagine, social-democratii propun sa se pedepseasca cumpararea votului unui alegator, cu bani, bunuri sau alte foloase. Imediat vine insa si exceptia: in categoria bunurilor „interzise” nu intra cele cu valoare simbolica, inscriptionate cu insemnele partidului respectiv. Cu alte cuvinte, se rezolva „dilema” daca „mita” electorala este pusa intr-o punga cu insemnele partidului.
PSD mai vrea, in comparatie cu MIE, PC si UDMR, ca alegerile pentru PE sa se desfasoare in termen de 40 de zile de la data aderarii efective a Romaniei la UE. Ceea ce ar insemna, luand in calcul aderarea la 1 ianuarie 2007, organizarea de alegeri in primul trimestru al anului viitor.
