Aşa cum democrat-liberalii au renunţat să mai susţină sistemul de vot majoritar pentru simplul motiv că au picat vertiginos în sondaje, aşa liderii USL au uitat cu desăvârşire ce susţineau când încă nu ajunseseră la putere.
„USL susţine reducerea numărului de parlamentari, iar acest lucru se poate face prin lege simplă, nu prin modificarea Constituţiei”, acesta era refrenul preferat al reprezentanţilor USL când erau întrebaţi de punerea în practică a rezultatelor referendumului din 2009. Între timp, cu ajutorul UNPR şi al minorităţilor naţionale, USL a preluat majoritatea în ambele Camere ale Parlamentului şi, în mod inexplicabil, a dispărut cu totul ideea reducerii numărului de aleşi. Ba chiar, potrivit formei finale a legii iniţiate de Crin Antonescu şi Victor Ponta, aprobată ieri cu 180 de voturi „pentru”, 30 voturi „con-tra” şi 26 de abţineri, numărul parlamentarilor va creşte la următoarele alegeri. Cu cât va creş-te? Imposibil de spus în acest moment, dar cu peste 10 aleşi. De ce? Pentru că mandatele acordate minorităţilor care numără cel puţin 7% din populaţia unui judeţ, dar nu reuşesc să obţină cele mai multe voturi în nici unul din colegii, sunt peste numărul de mandate care revin judeţului respectiv (calculat în funcţie de numărul de locuitori). Să luăm un exemplu concret: judeţul Covasna are patru deputaţi. Dacă în fiecare colegiu va strânge cele mai multe voturi candidatul UDMR, UDMR va avea patru deputaţi de Covasna, iar comunitatea românească va primi şi ea un deputat. Simetric, comunităţile maghiare din judeţe precum Braşov sau Cluj vor fi reprezentate în Parlament, chiar dacă sunt minoritare.
Tot ca urmare a noului sistem de vot, s-ar putea ca viitorul Parlament să aibă, în premieră, mai mulţi reprezentanţi ai minorităţii rome, în condiţiile în care, potrivit datelor provizorii ale recensământului de anul trecut, romii au 8,8% în Mureş şi 8,1% în Călăraşi, în timp ce în Sălaj sunt la limită (6,9%) să prindă un mandat de deputat.
Recomandările Comisiei de la Veneţia, uitate
Când democrat-liberalii au venit cu ideea comasării alegerilor locale cu cele parlamentare, liderii USL au invocat recomandările Comisiei de la Veneţia. Iată ce spunea actualul ministru al Justiţiei, Titus Corlăţean, în decembrie 2011, la reuniunea Comisiei pentru afaceri politice de la Paris, potrivit unui comunicat de presă remis Mediafax: „Actualul Guvern de coaliţie de la Bucureşti doreşte promovarea unei reforme radicale a legislaţiei electorale, cu violarea standardelor europene în materie, cu puţine luni înainte de alegerile locale şi, respectiv, parlamentare, programate în România în 2012″. De asemenea, din acelaşi comunicat aflăm că, „potrivit senatorului Corlăţean, propunerea de modificare a legislaţiei electorale din România are loc cu cinci luni şi jumătate înaintea alegerilor locale şi cu 11 luni înaintea alegerilor parlamentare, fapt care contravine atât legislaţiei româneşti în vigoare, cât şi recomandărilor Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora legislaţia electorală nu poate fi modificată decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri”.
Colegiile din 2008, la alegerile din 2012
Tot prin forma adoptată ieri, USL a decis că vor fi păstrate la alegerile din acest an colegiile delimitate de Guvernul Tăriceanu în 2008. Explicaţia rezidă, cel mai probabil, în faptul că atunci colegiile au fost delimitate astfel încât să-i avantajeze pe liberali. Din 2016 încolo, delimitarea ar urma să nu se mai facă prin hotărâre de guvern, ci prin lege.
Ce şanse sunt să se aplice sistemul dorit de USL
Destul de mari, am putea zice. Totuşi, legea ar mai putea întâmpina două obstacole: sesizarea la Curtea Constituţională şi retrimiterea în Parlament, spre reexaminare.
Sesizarea Curţii Constituţionale a fost deja anunţată de reprezentanţii PDL. Şi în plenul Camerei, deputaţii democrat-liberali s-au pronunţat împotriva legii, arătând că a fost eliminată reducerea numărului de parlamentari şi pragul electoral.
În cazul în care judecătorii CCR decid că legea corespunde Constituţiei, proiectul de modificare a sistemului de vot ajunge la preşedintele Traian Băsescu. Acesta poate promulga legea sau poate trimite proiectul înapoi în Parlament, spre reexaminare. Şefului statului i-ar fi însă oarecum greu să justifice un astfel de demers, deoarece el este cel care a lansat primul, prin 2010, ideea introducerii uninominalului majoritar (mandatul să fie adjudecat de cel care ia cele mai multe voturi, într-un singur tur de scrutin).
USL vrea şi să-şi scurteze interimatul
Invocând faptul că un nou Guvern Ponta ar urma să fie învestit de următorul Parlament de Sf. Nicolae, USL şi-ar dori să devanseze cu o lună alegerile generale (să fie în octombrie, în loc de sfârşitul lunii noiembrie). Ideea a fost lansată public de deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, reintrat în graţiile conducerii social-democrate şi instalat ca vicepreşe-dinte al Camerei. „Ultimele alegeri au avut mereu loc la sfârşitul lunii noiembrie şi guvernul s-a constituit tot timpul între Crăciun şi Anul Nou, în plină iarnă. Şi de data asta ar trebui să votăm, după Constituţie, de Sfântul Nicolae. Vă daţi seama cam ce atmosferă ar fi şi ce ar însemna votul”, a explicat Hrebenciuc.
Dincolo de pretextul invocat, se pune întrebarea în ce măsură liderii USL îşi pierd răbdarea să facă echilibristică între promisiunile nenumărate aruncate până acum în spaţiul public şi constrângerile bugetare. Or, odată trecute alegerile, şi dacă nu-şi mai respectă angajamentele, este imposibilă o sancţionare promptă din partea electoratului.
