Reducerea investiţiilor
A doua reformă majoră asupra căreia a insistat prim-ministrul a fost cea a investiţiilor. Invocând faptul că analizele realizate de fostul ministru al Finanţelor, Florin Georgescu, au arătat că unele dintre acestea nu vor putea fi finalizate decât în „150 sau 240 de ani”, Ponta a afirmat că multe dintre proiectele de investiţii vor fi închise, iar celelalte vor fi „prioritizate”. În plus, a afirmat el, unele dintre aceste investiţii „au fost fetişizate”.
În schimb, premierul a anunţat menţinerea cheltuielilor cu reîntregirea salariilor bugetarilor – 10,2 miliarde de euro cheltuieli cu salariile în 2013, cu pensiile – 11,1 miliarde de euro, cu tot cu indexarea de 4%, precum şi cheltuieli de 7,6 miliarde de euro pentru „bunuri şi servicii”, adică pentru funcţionarea aparatului de stat. În plus, Ponta a anunţat 4,4 miliarde de euro cheltuieli pentru asistenţa socială, despre care ne-a asigurat că sunt cele mai mici din Uniunea Europeană. În schimb, Guvernul nu prevede decât 7,8 miliarde de euro pentru investiţii de stat.
Descarcă AICI „Bugetul cetăţenului” prezentat de Victor Ponta.
Fondurile europene
Din aceste 7,8 miliarde de euro, 2,5 miliarde ar urma să provină din fonduri europene. Guvernul prevede în acest scop şi o creştere cu un miliard de euro a cofinanţării pentru proiectele europene. Un miliard de euro pare mult, dar în realitate reprezintă o revenire cu picioarele pe pământ a Guvernului Ponta, care promisese o creştere spectaculoasă a absorbţiei. Dacă Guvernul creşte cofinanţarea de la 1,8 miliarde la 2,8 miliarde, în condiţiile absorbţiei reduse de până acum, înseamnă că nu se aşteaptă la o îmbunătăţire dramatică a absorbţiei.
Citeşte şi LIVE TEXT. Ponta: La sfâşitul lui 2013, fiecare român va fi mai dator cu 150 de euro
Disciplina bugetară
Ponta a mai promis, ca alternativă la austeritate, disciplină bugetară, care înseamnă reduceri de cheltuieli în administraţie şi restructurarea companiilor de stat. Până acum, toate guvernele au promis restrângerea cheltuielilor administraţiei şi restructurarea companiilor de stat şi toate au eşuat. Ponta a explicat că reducerile de personal la nivel guvernamental anunţate cu o seară înainte sunt un exemplu în acest sens – deşi, aşa cum am mai scris, nu este deloc limpede că este vorba de o reală reducere de personal şi în nici un caz de o reducere de fonduri – şi a anunţat că a ajuns la un acord cu liderii Parlamentului pentru a păstra bugetul Legislativului în limitele de anul trecut, cu toată creşterea numărului de parlamentari. Acesta va fi însă un obiectiv greu de atins. În sfârşit, Ponta a refuzat să dezvăluie vreun amănunt legat de negocierile cu FMI, motivând că, în acest fel, Guvernul şi-ar pierde forţa de negociere, după ce, în cursul zilei, declarase că singurul lucru secretizat în legătură cu bugetul este mandatul de negociere al domnului Liviu Voinea. Semn că, în pofida transparenţei afişate public de Guvern, mai sunt încă secrete bugetare de descoperit.
