Moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, depusă de USL ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, urmează să fie prezentată luni în plenul Parlamentului de către iniţiatori, scrie Mediafax.
Conform programului pentru ziua de luni postat pe site-ul Senatului, şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor pentru prezentarea moţiunii de cenzură ar urma să aibă loc la ora 16:00.
După şedinţa din 12 decembrie a Birourilor Permanente a celor două Camere, în care s-a luat în discuţie calendarul pentru angajarea răspunderii Guvernului pe legile privind comasarea alegerilor şi promovarea judecătorilor la ICCJ, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, preciza că citirea în plen a moţiunii de cenzură ar urma să aibă loc în data de 19 decembrie, iar dezbaterea în 22 decembrie.
USL a depus, joi, moţiune de cenzură urmare a asumării răspunderii Guvernului pe comasarea alegerilor. Moţiunea se intitulează „După 22 de ani, democraţia este în pericol”, iar semnatarii susţin că scopul demersului puterii de a comasa alegerile din 2012 este, de fapt, fraudarea acestora.
„Proiectul privind comasarea alegerilor este un demers discreţionar, unilateral si antidemocratic al actualei puteri, elaborat fără consultarea societăţii civile, şi impus prin procedura angajării răspunderii, Parlamentul fiind din nou eliminat din ecuaţia democratică”, se arată în moţiunea de cenzură.
Comasarea alegerilor este un simulacru de procedură legislativă, susţin iniţiatorii.
În textul moţiunii se precizează că argumentul principal invocat în susţinerea acestei anomalii nedemocratice care este legea comasării alegerilor, a fost reducerea cheltuielilor din fondurile publice.
„Acest argument enunţat de domniile voastre, stimaţi guvernanţi, este hilar şi totodată revoltător”, susţin iniţiatorii.
Aceştia subiliază că mandatul de ales local, respectiv de parlamentar sunt guvernate de regimuri juridice distincte.
De asemenea, în moţiune este susţinut faptul că prelungirea mandatelor aleşilor locali în funcţii înseamnă schimbarea regulilor în timpul jocului.
„Modificarea în acest moment a Legii 215/2001 în sensul măririi duratei mandatului de ales local, nu se poate aplica decât viitorilor aleşi locali, în niciun caz celor aflaţi acum în funcţie, pentru că asta ar însemna o încălcare a principiului conform căruia «Legea dispune numai pentru viitor, ea n-are putere retroactive»”, scriu iniţiatorii moţiunii de cenzură.
Ei adaugă că nu se întrunesc niciuna dintre condiţiile special prevăzute de lege care să justifice prelungirea mandatelor actualilor aleşi locali.
În textul moţiunii se precizează că fraudarea alegerilor este „adevărata miză a comasării alegerilor”.
„Întreaga procedură de angajare a răspunderii este una abuzivă, nedemocratică şi adânceşte criza de legitimate cu care deja vă confruntaţi (…) Promovând legea comasării alegerilor, prin procedura angajării, veţi reporta această criză de legitimitate şi pentru următorii 4 ani. Vom avea aleşi locali nelegitimi, un Parlament nereprezentativ, pe modelul celui din ultimii ani când aţi forţat crearea unui grup parlamentar de tansfugi politici, împreună cu care aţi dat naştere unei majorităţi toxice nesocotind voinţa electoratului”, se mai arată în textul moţiunii.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a anunţat că, dacă moţiunea de cenzură nu trece de Parlament, USL va contesta legea la Curtea Constituţională.
Secretarul general al PDL, Ioan Oltean, a declarat, vineri, că moţiunea de cenzură a opoziţiei va fi „cu certitudine” respinsă, iar coaliţia „va încheia în forţă un an dificil”.
De asemenea, vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat că nu vor fi parlamentari din arcul guvernamental care să voteze moţiunea de cenzură intitulată „După 22 de ani, democraţia este în pericol”.
Conform Constituţiei, Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă Guvernul nu a fost demis prin moţiunea de cenzură, proiectul de lege prezentat se consideră adoptat.
Astfel, pentru adoptarea moţiunii de cenzură ar fi necesare 234 de voturi. Grupurile PSD şi PNL Opoziţia numără în total 215 parlamentari.
