Obişnuiţi cu numărul mare de fraude la alegerile din anii trecuţi, politicienii români au recurs la o şmecherie ca să introducă în secţiile de votare oameni fideli: i-au acreditat ca jurnalişti. Autoritatea Electorală Permanentă, cea care acordă acreditările, nu are pârghii să controleze dacă ziariştii din liste sunt cu adevărat ceea ce pretind. Mai mult, legea nu interzice ca reporterii sau redactorii ce merg prin secţii în ziua votului să fie membrii unui partid politic.
S-a ajuns astfel la situaţii aberante în care în ziua alegerilor numărul jurnaliştilor din România să crească brusc şi cu câteva mii.
– Gazeta nouă Slatina- 309 persoane acreditate
– Flacăra Iaşului – 113 persoane acreditate
– Puterea – 195 persoane acreditate
– Edition Media Press Călăraşi – 162 persoane acreditate
– Fix Zece Media Tecuci – 115 persoane acreditate
– TV Rădăuţi – 80 persoane acreditate
– Ziarul de Olt – 59 persoane acreditate
„A fost aicea primarul„
Publicaţia olteană Gazeta Nouă are, potrivit propriei casete redacţionale, cinci reporteri şi un redactor-şef. Cu toate acestea, numărul jurnaliştilor pe care ziarul i-a acreditat la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru alegerile parlamentare de duminică a fost unul incredibil: 309. Redactorul-şef şi cei cinci reporteri deschid lista din acreditarea, iar documentul continuă cu restul de persoane înregistrate pe poziţia de „colaborator”.
Unul dintre aceştia, Florin Manţoc, un tânăr de 24 de ani din comuna olteană Vlădila, nu a scris în viaţa lui un articol. Contactat de România liberă, a insistat iniţial că este reporter la Gazeta Nouă. Ulterior, a recunoscut că nu a colaborat niciodată cu acest ziar sau cu altul şi a susţinut că, de fapt, a observat alegerile din partea USL-ului, nu din partea ziarului. „Când au fost alegeri la primari, la locale, am intrat în PSD. A fost aicea primarul şi am zis hai să fiu la PSD totuşi. La alegeri trebuia să văd să nu să facă măgării”, ne-a declarat tânărul, care a povestit că i s-a comunicat să fie atent mai ales la contracandidaţii celor de la USL.
De altfel, pregătirea pentru observarea alegerilor i-a fost făcută de PSD şi nu de vreun jurnalist de la Gazeta Nouă. „De la USL mi-au făcut. De la Carcal, de la PSD. Nu ştiu cum a fost treaba cu Gazeta Nouă”, a menţionat Florin Manţoc. Acesta nu ştie pe nimeni de la ziarul oltean.
„Nu ştiu pe cine aţi sunat”
Un alt aşa-zis jurnalist colaborator al Gazetei Noi, potrivit acreditării ziarului, a fost Constantin Toncu, din comuna Studina. Bărbatul a explicat, de asemenea, că nu este în jurnalist, ci doar un membru vechi al PSD, de 10-12 ani. Şi el a negat că la alegerile parlamentare a fost ca jurnalist ori ca observator: „Am fost reprezentantul USL în biroul electoral al secţiei” din satul Studiniţa, comuna Studina.
Totuşi, redactorul-şef al publicaţiei neagă orice legătură dintre Gazeta Nouă şi USL. „Nu am de ce să vă spun absolut nimic. Nu ştiu pe cine aţi sunat. Nu a existat nicio colaborare (n.r. între ziar şi USL). Asta e ce spun ei, eu nu ştiu”, a răspuns sec Diana Berbecaru.
Gazeta nouă a USL
Această metodă prin care sute de oameni ai partidelor politice sunt introduşi în secţiile de votare prin trecerea lor pe acreditările unor publicaţii, radiouri sau televiziuni se practică la scară largă în toată ţara.
Strategia a fost aplicată şi în Bucureşti. Ziarul Puterea a avut 195 de corespondenţi la alegerile parlamentare de pe 9 decembrie, deşi redacţia bucureşteană are cel mult câteva zeci de jurnalişti. În acreditarea de la AEP, persoanele al căror rol oficial a fost să transmită informaţii echipei din redacţie au fost înregistrate cu poziţia de „corespondenţi”. Unii dintre aceşti, contactaţi de România liberă, au spus că nu au lucrat niciodată pentru Puterea, ci că au fost racolaţi de USL pentru observarea alegerilor.
Acesta este şi cazul Andreei Mateucă, o tânără de 20 de ani din comuna dâmboviţeană Valea Lungă. „Din partea USL. Eu am avut un prieten la USL şi mi-a zis că are nevoie de oameni. Pentru domnul Vasile Horga (n.r. candidat al USL pentru Camera Deputaţilor). Să fiu atentă la fraude, la persoanele care sunt acolo, să nu dea mai multe buletine de vot, să fim atenţi la ştampilă”, a declarat tânăra.
Training-ul de dinainte de alegeri i-a fost făcut, şi ei şi altora, de membrii ai USL, dar în prezenţa unor reprezentanţi de la Puterea, potrivit Andreei Mateucă. „Au fost şi persoane din partea ziarului Puterea acolo”, a precizat tânăra.
Directorului general al ziarului Puterea, Georgian Puiu, i se par surprinzătoare astfel de afirmaţii. Nu sunt toţi jurnalişti, sunt colaboratori, explică Puiu, care respinge o colaborare între publicaţie şi USL. „Dacă ei au fost angajaţi şi de USL, e problema lor. Eu pur şi simplu am avut nişte colaboratori în secţiile de votare. Atât. Să transmită şi să vadă dacă sunt nereguli, dacă se întâmpla ceva ieşit din comun, să avem exclusivitate în timp real. Mai departe, dacă ei lucrau şi pentru USL, ARD sau pentru alte formaţiuni politice, asta nu mai ştiu”, a declarat Georgian Puiu.
Puterea a fost plasat, de-a lungul anilor, aproape de zona PSD. Nume ca Sorin Ovidiu Vântu, Adrian Thiess (fost consilier al lui Sorin Oprescu), Aristide Roibu (fost trezorier al PSD, acum membru UNPR) au fost asociate cu această publicaţie.
Viceprimar şi, pentru o zi, redactor
Unul dintre cele mai interesante cazuri este cel al Ziarului de Olt. Deşi are apariţie săptămânală şi puţini angajaţi, publicaţia a acreditat pentru alegerile din 9 decembrie 59 de persoane. Pe lista pe care săptămânalul oltean a trimis-o Autorităţii Electorale Permanente o treime sunt trecuţi ca fotoreporteri. Cotidiene centrale cu tradiţie şi distribuţie naţională au păstrat în redacţii, după declanşarea crizei economice, doar 2-3 fotoreporteri. În schimb, Ziarul de Olt a acreditat pentru alegerile de duminică nu mai puţin de 17 fotoreporteri. Mai mult, chiar şi tehnoredactorii, care în mod normal stau în faţa unui calculator şi aşează articolele în pagini, au fost trecuţi în rândul persoanelor care au dreptul să meargă în secţiile de vot pentru a urmări procesul electoral.
Cine sunt aceşti oameni în realitate? Unul dintre redactorii inclusi pe lista acreditaţilor este de fapt viceprimarul din Slatina Mihaela Stana, membră al Partidului Conservator. Contactată de România liberă, aceasta nu a negat că a fost observator la alegerile de duminică. „Eu am lucrat în presă foarte mult timp şi tocmai de aceea am fost din partea presei”, ne-a declarat Mihaela Stana.
Nu a fost însă singura personalitate din Slatina care a dorit să fie prezentă în secţiile de votare pe 9 decembrie. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Olt, Dorel Şteomlega, este trecut în lista Ziarului de Olt ca „şofer 4”, iar directorul adjunct al Direcţiei Silvice Olt, Constantin Mitrică, a fost acreditat ca tehnoredactor, potrivit site-ului pesurse.ro
Acreditaţii, nişte olteni de treabă
Redactorul şef al publicaţiei, Alin Dorobanţu, a recunoscut că o mare parte dintre oamenii care au mers în secţiile de votare ca reprezentanţi ai săptămânalului pe care-l conduce nu fac parte dintre angajaţii săi. Dar nu a menţionat că s-ar afla printre ei politicieni sau directori ai instuţiilor locale, ci numai nişte cetăţeni cu simţ civic. „Au fost nişte oameni care au vrut să lucreze, să vadă ce se întâmplă pe la noi prin Olt, să ne convingem dacă se mai întâmplă fraude sau lucruri de genul acesta. Oarecum, au fost voluntari”, ne-a declarat Alin Dorobanţu. Întrebat de ce a fost nevoie ca o parte dintre ei să fie declaraţi fotoreporteri în documentele trimise AEP, redactorul şef a răspuns: „E mai uşor să mânui un aparat foto, decât să ai apetenţă de a fi un scriitor de media. O camera foto astăzi e o banalitate. Era mai simplu în felul ăsta”. Totuşi, potrivit jurnalistului oltean, „jurnaliştii” săi nu au surprins fraude relevante. „În linii mari, se poate spune că la Olt alegerile s-au făcut la urne”, a fost concluzia lui Alin Dorobanţu.
80 de „jurnalişti” la televiziunea primarului PDL
O situaţie similară am indentificat la TV Rădăuţi. Deşi pe site-ul postului local sunt trecuţi numai 12 angajaţi , între care doi cameramani şi trei reporteri, TV Rădăuţi a acreditat pentru alegerile de duminică 80 de oameni. Dintre aceştia, nu mai puţin de 29 sunt trecuţi ca „operatori video” pe lista trimisă AEP. Acesta e un număr destul de mare chiar şi pentru televiziunile centrale de ştiri, darmite pentru un post local. Redactorul şef al TV Rădăuţi ne-a declarat că toţi cei 80 de acreditaţi lucrează la televiziunea sa. „Avem foarte mulţi colaboratori, pe contracte de colaborate, pentru că e mai eficient. Avem materiale, documentare şi filmări făcute şi editate de colaboratori. În plus, noi am devenit televiziune regională, de anul trecut, acoperim şi municipiul Suceava şi localităţile din jurul Rădăuţilor. Adică în jur de 600.000 de oameni”, a menţionat Adrian Puha.
Deşi redactorul şef a insinuat că acţiunea a fost una neutră, datele de la Registrul Comerţului arată altceva. Televiziunea este deţinută de primarul PDL din Rădăuţi, Aurel Olărean, fost deputat din partea aceluiaşi partid. De altfel, fiica acestuia este manager al teleleviziunii locale.
„Autoritatea Electorală Permanentă nu poate controla calitatea de jurnalist”
Dacă se ia în considerare numărul jurnaliştilor acreditaţi la aceste alegeri, presa nu se afla deloc în criză. În jur de 20.000 de persoane reprezentante ale unor publicaţii, radio-uri şi staţii TV au primit undă verde de la Autoritatea Electorală Permanentă să asiste la alegeri.
Oficialii AEP explică însă că nu pot interzice publicaţiilor să-şi trimită oameni la alegeri.
„Cum am putea controla? S-ar isca un scandal că refuzăm accesul media în secţiile de votare, că punem pumnul în gură presei”, a explicat pentru Rl Marian Muhuleţ, vicepreşedinte AEP, potrivit căruia fiecare persoană dă o declaraţie pe proprie răspundere pe care o ataşează acreditării.
Soluţia nu trebuie aşteptată din partea politicului sau a instituţiilor statului, spune oficialul, ci dinspre mass media. „AEP nu poate controla calitatea de jurnalist. Mass media trebuie să lanseze o dezbatere despre persoanele care se acreditează ca jurnalişti.”
