Cancelarul Germaniei Angela Merkel a venit în România cu un mesaj extrem de limpede despre dispoziţia Germaniei de a sprijini România în împlinirea propriului potenţial pe plan european. Dacă Bucureştiul îşi va juca cinstit cărţile, Germania va fi acolo să ajute.
România s-a aflat până acum departe de centrul preocupărilor liderilor politici sau chiar ale experţilor germani. Pe consistenta listă de specialişti în zona Europei Centrale şi de Est de care dispune Consiliul german pentru Afaceri Externe, cel mai respectat think tank de politică externă al ţării, pot fi găsiţi specialişti în relaţiile cu Rusia, desigur, cu Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia, Serbia, Kosovo, Ucraina sau Belarus, dar nici măcar unul care să aibă drept specialitate relaţiile germano-române. Nu este atât o lipsă de interes a germanilor faţă de România, cât, mai curând, incapacitatea de a înţelege ce se întâmplă în această ţară şi de ce.
În cei 20 de ani care au trecut de la reunificare, liderii politici germani au fost destul de zgârciţi cu vizitele la Bucureşti şi nu au făcut-o decât după ce aderarea României la NATO şi UE a devenit o certitudine (Schröder în 2004, Merkel, 2010). Cu toate acestea, România a fost departe de fi neglijată de Berlin. În perioada de preaderare Germania a oferit asistenţă României după ridicarea vizelor prin fostul ministru de Interne Otto Schily, îşi aminteşte fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu. Diaconescu aminteşte că a avut un consilier german la minister cu care a lucrat pe stabilirea unui mecanism de monitorizare a Justiţiei, care ulterior avea să devină actualul Mecanism de Verificare şi Cooperare, un instrument crucial pentru aderarea României la UE în 2007. Asistenţa în materie de politici a Germaniei a fost discretă şi mai curând la nivel tehnic, dar asta nu înseamnă că a fost mai puţin eficientă. Între timp, relaţiile economice s-au dezvoltat continuu, astfel încât în 2009, volumul schimburilor comerciale a depăşit 12 miliarde de euro.
Germania a fost primul destinatar al bunurilor româneşti (5,465 miliarde euro, 19%) şi a vândut în România bunuri în valoare de 6,727 miliarde, aproape 17,5% din importurile noastre). Economia germană a trecută printr-o recesiune relativ blândă din care şi-a revenit spectaculos. Dacă lucrurile ar fi stat mai rău pentru ei, noi ne-am fi aflat în pragul catastrofei. Dacă economia noastră depinde în asemenea grad de cea germană, este limpede că şi politicile anticriză depind de cele germane. Atunci când cancelarul Merkel a spus stop „stimulilor” şi cheltuielilor pe datorie scăpate de sub control şi că e timpul pentru măsuri de austeritate şi ţinerea în frâu a deficitelor, Bucureştiul avea puţine opţiuni şi a trebuit să se conformeze. Ieri, doamna Merkel a declarat că România aplică în prezent „măsuri destul de dure” de austeritate, dar a ţinut să precizeze că, „odată create structurile, acestea pot constitui o bază pe care se poate construi creşterea economică”, ceea ce reprezintă o susţinere discretă a actualului curs, dar şi o recunoaştere a faptului că nu suntem încă acolo. O cale spre creşterea economică este absorbţia fondurilor comunitare, o problemă în care Germania şi-a oferit o asistenţă mai mult decât binevenită.
Statul de drept, condiţie pentru investiţii
Nu numai plata celor peste 140 milioane de euro pe care statul român le datorează companiilor germane ar contribui la întărirea încrederii investitorilor. Karl-Peter Schwarz, jurnalist al prestigiosului Frankfurter Allgemeine Zeitung şi un bun cunoscător al României, a subliniat pentru România Liberă importanţa legăturii pe care doamna Merkel a făcut-o între nevoia de a întări statul de drept, de a contribui la transparenţa Justiţiei şi de a combate corupţia de prezenţa economică germană în România. Nu este prima oară când nemţii se lovesc de corupţia şi indiferenţa adminstraţiei româneşti şi acestea sunt motivul pentru care relaţiile economice nu sunt mai dezvoltate şi investiţiile mai numeroase. Menţionarea acestei legături clare între o Justiţie corectă şi transparentă şi prezenţa economică germană în România este o invitaţie adresată guvernului român să rezolve probleme care, de la aderarea din 2007, mai degrabă s-au agravat decât să se fi rezolvat.
Schengen, „apreciere echitabilă”, dar nu se ştie când
Tocmai pentru că atât România, cât şi Germania pierd bani din cauza justiţiei nerformate, Germania îşi păstrează dreptul de a lua o decizie defavorabilă României.Cancelarul Merkel a dat asigurări la Bucureşti că „Germania va aplica o apreciere echitabilă celor realizate în ultimii ani”. Termenul „echitabil” înseamnă că Germania nu va accepta includerea problemei integrării romilor printre criteriile de aderare a României la spaţiul Schengen, dar pe de altă parte, remarcă K.P. Schwarz, doamna Merkel nu a specificat nici o dată pentru aderare, ceea ce înseamnă că Germania are în continuare îndoieli în ceea ce priveşte capacitatea României de a îndeplini criteriile tehnice până în martie 2011. Securizarea frontierei de Est şi acordarea vizelor „fără corupţie şi ilegalităţi” sunt condiţii indispensabile, o trimitere transparentă la scandalurile de corupţie care au privit modul în care au fost acordate vize unor cetăţeni moldoveni. Modul în care România a integrat minoritatea germană este apreciat la Berlin, mai ales după ce anii de coşmar ai lui Ceauşescu, când autorităţile comuniste făceau comerţ cu etnici germani şi serveşte apropierii dintre Germania şi România.
O cale spre Est
Pe ansamblu, un mesaj extrem de corect al doamnei Merkel transmis României, ceea ce reprezintă o atitudine favorabilă, consideră K.P. Schwarz. Merkel a exprimat dispoziţia Germaniei de a sprijini o integrare mai consistentă a României în Uniunea Europeană, un alt fel de a spune că drumul României spre Occident trece prin Berlin. Pe de altă parte, remarcau ieri surse diplomatice, Germania este singura putere Europeană care poate deschide calea României spre un dialog mai consistent şi o relaţie mai solidă şi mai sigură cu Rusia. Parteneriatul germano-rus este o garanţie că rezolvarea conflictului transnistrean, democratizarea Moldovei şi iniţiativele energetice la Marea Neagră ar avea şanse serioase de reuşită dacă ar fi însuşite şi promovate de Berlin. Angela Merkel a propus ieri României „relaţii mai intense decât sunt deja”, o invitaţie clară adresată Bucureştiului de a întări relaţiile politice care, potrivit ambasadorului Andreas von Mettenheim, au suferit o „întârziere”. Depinde însă de corectitudinea şi inteligenţa Bucureştiului ca mâna întinsă să se transforme într-un parteneriat strategic.
Doctor Honoris Causa al UBB Cluj
Cancelarul Germaniei a primit, ieri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, pentru „contribuţia de importanţă istorică la unificarea europeană şi pentru rolul de importanţă mondială jucat în înnoirea cooperărilor internaţionale”. In cadrul vizitei de ieri, cancelarul Germaniei a apreciat caracterul multicultural al universităţii clujene, despre care a afirmat că „este un lucru unic în România”. Merkel a spus, totodată, că cele trei popoare, român, maghiar, german au „influenţat istoria Transilvaniei în ultimul mileniu, regiunea fiind un spaţiu de multiculturalitate care poate fi un exemplu şi pentru alte zone din Europa”. Cancelarul german a participat şi la inaugurarea Institutului de Germanistică al universităţii clujene.
