Preşedintele Traian Băsescu a avizat pozitiv numirile procurorilor şefi. Într-o declaraţie de presă, susţinută, miercuri la Palatul Cotroceni, preşedintele a spus că a emis decret pentru numirea celor şase procurori propuşi la şefia DNA, DIICOT şi PÎCCJ.
Totodată, preşedintele a vorbit şi despre Legea retrocedărilor, dar şi despre Consiliul European din 22 mai.
Rămâi pe România liberă pentru a urmări, în FORMAT LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui.
Despre numirile procurorilor şefi:
– Vom discuta despre numirile procurorilor şefi, despre Consiliul European şi Legea Retrocedărilor.
– Am emis decret pentru nominalizarea tuturor celor 6 procurori propuşi.
– Am cerut procurorilor să lupte împotriva crimei organizate. Am stabilit cu toţi cei şase că ce s-a întâmplat până în prezent în lupta anti-corupţie şi a cirmei organizate reprezintă un standar minim, aşteptarea mea de la ei este să ridice ştacheta de eficienţă.
– Desemnarea domnului Niţu nu era un târg de nerefuzat cum au spus mulţi, a fost o soluţie la care am ajuns, la fel cum am ajuns la desemnarea oricărui procuror într-o funcţie de conducere la şefia DNA, DIICOT, PÎCCJ.
– Legea noastră presupune asumarea responsabilităţii de către cei care numesc şefii parchetelor, adică ministrul Justiţiei şi preşedintele.
– Întotdeauna între mine şi ministru a existat o discuţie înainte de a-mi trimite nominalizările, exact pentru a preveni refuzurile.
-Când discuţia nu a existat, am refuzat nominalizările, ştiţi propunerile doamnei Pivniceru, respinse, nu pentru calitatea profesională a celor doi propuşi, ci am respins procedura, care nu a fost transparentă.
– Dacă nu a vrut să aplice legea aşa cum e scrisă, a optat pentru o soluţie care înşela, putea spune ”a fost un concurs, eu nu-mi asum nimic”. Or legea prevede asumarea responsabilităţii de către cei care fac propunerile şi de cel care aprobă propunerile.
– Pentru procurorul general Niţu am avut o solicitare specială, dincolo de a face echipă cu cei doi adjuncţi pe care îi are, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru, o restanţă din vremea doameni Kovesi: clarificarea măcar a două aspecte din Revoluţie: Cine a luat decizia politică, militară ştim, şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotrivă poporului şi mai ales armata cu muniţie de război.
– Sunt de acord că e dificil să stabileşti, nu ai expertize balistice, militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia politică ca la Revoluţie să fie scoasă armata cu muniţie de război împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl procuror general trebuie să mi-l dea până anul viitor.
– A doua întrebare, care e cadrul în care s-a luat decizia politică de a fi înarmate gărzile populare cu arme şi muniţie de război.
-Sunt două decizii politice care au generat peste o mie de victime, la Timişoara s-a clarificat, dar la Bucureşti şi în alte părţi nu ştim mare lucru. Acestea sunt răspunsurile pe care trebuie să mi le dea dl Nitu într-un timp rezonabil.
-În rest, ştiu că se vorbeşte foarte mult de avizul CSM de data trecută, aş aduce aminte guralivilor de pe la televiziuni că au fost printre cei care mi l-au propus o dată în funcţia de adjunct pe dl Niţu şi atunci a avut aviz pozitiv. Are trei avize de la CSM, două pozitive şi unul negativ.
– Îl cunosc de când a fost prima dată procuror adjunct, mi-a confirmat în discuţii că e un om care poate îndeplini funcţia şi adaug acest punct de vedere la celelalte două avize pe care le-a primit dl Niţu.
-Aş vrea să închid speculaţiile legate de târg, şi e un lucru care poate fi citit şi înţeles dacă există minimă bunăcredinţă.
-Acordul de coabitare nu mă obligă la desemnarea unui candidat pe care nu l-aş fi acceptat: La pagina 4, spaţii de cooperare şi modalităţi de cooperare, se scrie: dacă sunt puncte de vedere diferite va avea prioritate decidentul final. Nici eu nici premierul nu putem aplica altceva, dacă vrem să reziste pactul.
– Printre domeniile enumeate se află şi numirea procurorului general, procuror şef al DNA, etc. Deci nu ar fi fost nicio încălcare a pactului dacă respingeam propunerea ministrului. Discutând din nou cu dl Niţu, m-am convins că poate face faţă funcţiei şi că justiţia nu se va prăbuşi şi nici nu va fi pusă sub control politic. Toate cele şase nominalizări sunt în această direcţie.
-Acum îi văd având un discurs exact invers pe cei care până mai ieri mă acuzau că stăpânesc justiţia, acum îi căutaţi alt stăpân. Stăpânul justiţiei e legea.
– Voi sancţiona public, fără ezitare, orice eventuală abatere, dar din cei şase nu cred că vreunul va intră în catregoria celor subordonaţi politic, ei nici nu pot fi controlaţi politic, nu există mecanismul de subordonare.
-Îmi exprim convingerea că această echipă formată din oameni care provin tot din Parchetul General, care au avut succes până acum, vor avea şi în continuare, chiar dacă din dorinţă de a menţine experienţă lor au fost mutaţi de la un departament la altul.
-Cine crede că ne mai puteam jucă şi întârzia cu numirile celor mai importanţi procurori din sistemul parchetelor, se înşală. Din 2011, cu excepţia postului de procuror general, eliberat în 2012, nu mai avem niciun şef de direcţie sau departament aflat în exerciţiului mandatului.
-Trebuie să recunosc însă că, în această perioadă în care nu au avut şefi desemnaţi, instituţiile şi-au făcut treabă. Să sperăm că o data cu numirea şefilor vor plecă de la acest punct pentru a creşte în calitate şi eficientă.
Despre Legea retrocedărilor:
– Al doilea subiect. Am promulgat legea de restituire.
– Ca şi pentru procurori, şi aici am primit foarte multe solicitări s-o resping. Şi această lege e în viziunea unora nenorocirea României şi încălcarea statului de drept.
– Rezist şi acestui tip de presiune pentru că am constatat că e nerealista şi nelegitimă şi nu ar face decât să întârzie procesele şi aşa extrem de întârziate în ce priveşte retrocedările.
– Legea are un set de puncte ţări şi câteva puncte slabe. Prefer s-o promulg decât să o trimit înapoi la Parlament de unde nu ştim cum ar mai ieşi.
– Puncte tari: Restituirea în natură. Se consacră justul echilibru între interesul foştilor proprietari şi interesul public.
– Legea îşi propune să răspundă jurisprudenţei CEDO. Prevede implementarea unor măsuri pentru urgentarea termenelor de retrocedare, clare atât pentru solicitanţi cât şi pentru autorităţile implicate. Autorităţile au un termen în care trebuie să dea soluţia.
-Oferă o procedură mai transparentă în restituirea proprietăţilor, nu mai poate funcţiona strict bunul plac.
– Se stabileşte o schemă clară de despăgubiri. Acolo unde nu se produce restituirea în natură, se trece la soluţia mult dicutată pe puncte. Nu e soluţia ideală, dar e o soluţie transparentă şi aceasta.
– În caz de despăgubiri, legea oferă o despăgubire integrală şi o reparaţie parţială în cazul drepturilor litigioase dobândite.
– Slavă Domnului, se face diferenţă între moştenitorii de drept şi – aşa cum îi numea premierul – samsari.
– Se prevăd sancţiuni pentru administraţie dacă nu îşi îndeplineşte obligaţiile şi sancţiuni disciplinare până la revocarea din funcţie.
-Cred că e echitabil şi ceea ce prevede legea legat de evaluarea imobilelor. S-au făcut foarte multe fraude în numele evaluării cu aşa numiţi evaluatori independenţi. Adoptarea grilei notărilor mi se pare extrem de echitabilă.
– Legea impune efectuarea unui inventar clar al terenurilor agricole şi forestiere din domeniul public sau privat al statului care poate face obiectul despăgubirii.
– Puncte slabe: Reglementarea nu e clară la restituirea terenurilor pe un nou amplasament, nu e clar cum se echivalează terenurile. Una e un hectar în Bărăgan, în zonă cu cernoziom, şi altul e preţul unui hectar în Valea Jiului.
– Nu se prevede efectul prelungirii termenului de solicitare a cererilor de restituire la nivelul autorităţilor locale. Aici nu estabilit un termen, cât se poate prelungi, şi e o vulnerabilitate.
– Nu se prevede în text în cazul plăţilor despăgubirilor eşalonate o modalitate de indexare a sumelor respective. Putem avea o inflaţie galopanta şi atunci proprietarii vor primi mult mai puţin decât li se cuvine, să sperăm că nu vom fi în această situaţie.
– Modalitatea concretă de valorificare a punctelor în numerar nu e prevăzută în text. Am avut o discuţie cu premierul, ieri s-au întâlnit specialişti de la Preşedinţie şi de la Guvern şi am stabilit că toate aceste observaţii vor fi corectate sau clarificate ori prin norme de aplicare sau prin modificări ale legii.
– Am convingerea că premierul îşi va respecta obligaţia asumată, azi în şedinţa de guvern, a şi făcut referire la acest lucru, iar dacă aceste neclarităţi vor fi corectate prin norme, legea îşi atinge scopul.
Citeşte şi: Băsescu: Am promulgat noua lege de accelerare a restituirilor
Despre Consiliul European:
– Are două subiecte, dezvoltarea politicii energetice a UE pentru asigurarea securităţii energetice şi combatarea evaziunii fiscale în statele membre.
– Am decis că pe 22 mai la Consiliu să participe premierul în baza unui mandat pe care îl voi aproba până la plecare.
– Consilierul prezidenţial Bogdan Mănoiu a început să lucreze cu o echipă de la Guvern pentru formularea mandatului pe care îl voi aproba.
Citeşte şi: Băsescu: Am decis ca la Consiliul European din 22 mai să participe premierul Ponta
Întrebări jurnalişti:
– Aţi spus că acordul de coabitare nu vă obligă la desemnarea unui candidat pe care nu l-aţi fi acceptat. Se poate vorbi de un schimb Kovesi contra Niţu?
Traian Băsescu: Nu, nicidecum, nu a fost un schimb, ci pur şi simplu au fost propuneri ale premierului ca şi în alte situaţii, şi când era Monica Macovei sau Predoiu a existat procesul de consultare înainte de plecarea propunerilor şi lucrurile au mers mai bine decât la încercarea cu doamna Pivniceru.
-Când veţi mai face deplasări externe, veţi merge cu curse de linie?
Traian Băsescu: Am încercat să scot trenul prezidenţial, şi ca şi la avion mi s-a spus „întreţinerea trenului pe tot anul costă atât, deci Preşedinţia trebuie să plătească mentenanţa pe tot anul”. Orice cetăţean, dacă vrea să ia un avion charter, plăteşte costul pentru cursă. Preşedinţiei i se cere să plătească şi mentenanţa pe tot anul. Mi-e foarte greu, după experienţă a ce înseamnă să nu ai comunicaţii pe avion, să-mi imaginez că pot umbla cu mijloace de transport necontrolate de personalul Preşedinţiei, avion, tren sau rachetă, care atunci când spun să plece pleacă. Deocamdată stau la Bucureşti. Situaţia frizează ridicolul, dar asta e, România şi guvernul ei.
– Cum comentaţi declaraţiile lui Voronin?
T.B: Cred că Voronin a devenit foarte furios aflând că s-a reuşit soluţia desemnării unui premier. Nu ascund că am avut foarte dese convorbiri cu liderii politici de la Chişinău, cu responsabilii pentru parteneriatul estic de la Bruxelles, am făcut toate eforturile că procesele să nu se întrerupă, am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să nu se suspende finanţarea, m-am implicat.
Sigur că dl Voronin se supără, eu nu mă pot supăra pe el pentru că pe unul ca el nu te poţi supăra. Eu ce pot să vă spun, eu mă întreb cu câtă uşurinţă şi plăcere a preluat mass-media românescă, preşedintele dvs. e jignit, v-a plăcut să faceţi breaking news, ok, sunt obişnuit.
Despre cerinţele către procurorul general Tiberiu Niţu…
T.B: Lui Tiberiu Niţu i-am cerut să desemneze procurori de la secţia militară care să răspundă la cele două întrebări. Îmi e greu să înţeleg cum nişte oameni politici responsabili scot armata cu muniţie de război când apare o mişcare populară. Să presupunem că acei oameni considerau că sutele de mii de români sunt nişte forţe străine, poate aşa au văzut ei în noaptea aia. De ce au scos armata cu muniţie de război, să tragă în cine? Au crezut că oamenii ăia erau terorişti?
Nu-l pot destituti dacă nu îmi dă răspunsul, i-am dat un mandat de trei ani. Şi-a luat o obligaţie faţă de mine. E importantă să ştim cui i-a dat prin cap atunci, riscând un război civil, să înarmeze gărzile patriotice. Măcar la aceste două întrebări vreau să-mi răspundă.
La desemnarea procurorilor, a fost o discuţie corectă, cum am avut şi cu Monica Macovei şi cu Predoiu. Întotdeauna a fost o discuţie premergătoare, şi nu cred că va imaginaţi că vreodată am acceptat să mi se bată cu pumnul în masă să mi se spună cine sunt procurorii. Am mizat pe oameni pe care i-am mai văzut în funcţii.
Ce v-a determinat să-l lăsaţi pe premier să meargă la Bruxelles?
T.B: Cred că poate să susţină punctul de vedere al României. Dacă vorbim de energie, având în vedere că a fost de acord şi el cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist, cred că acest punct de vedere ar trebui susţinut şi la Bruxelles. Aş vrea să apară acest cuvânt, energie neconvenţională, în concluziile reuniunii, ca şi Nabucco.
Va deveni o obişnuinţă?
T.B: Nu neapărat, puteam susţine la fel de bine exploatarea gazelor de şist, pentru că şi eu susţin asta. Nu va fi o practică neapărat, e un consiliu scurt, se face poză de familie, se serveşte dineul şi în timpul acesta se discută. E un consiliul extraordinar.
L-am putea interpreta ca un act de bunăvoinţă?
T.B: Eu nu sunt binevoitor cu nimeni, e un semn de încredere. Colaborarea punctuală în această zonă nu e parte a pactului de coabitare, ci doar o posibilitate dată de Curtea Constituţională, care a spus că participă preşedintele, dar poate participă premierul cu mandat.
Gabriel Berca vorbea de apariţia Partidului Popular. Ce relaţie va avea cu Mişcarea Populară?
T.B: Nu ştiu, ei vor stabili, ce amestec pot avea eu în acest partid? Gabriel Berca poate fi membru de partid, eu nu am această opţiune, aşa că voi privi cu simpatie.
Vor fi şi membri ai PDL?
Haideţi, suntem la Preşedinţia României, când mă prindeţi la iarmaroc mă întrebaţi.
Cum vi se pare confiscarea maşinilor vitezomanilor?
T.B: Proprietatea trebuie garantată prin Constituţie, dar există lege care vizează confiscarea extinsă, declarată constituţională. Confiscarea în România în momentul de faţă nu mai este o minune, trebuie să fie pentru cei suspectaţi în fază iniţială de fraude, punerea sub sechestru într-un proces pregătitor pentru confiscarea extinsă o acţiune normală a procurorului, iar după sentinţă confiscarea bunurilor e mai mult decât posibilă. De asta am şi insistat pe acest subiect în discuţiile cu procurorii.
În ce priveşte confiscarea maşinii, putem fi furioşi oricând vedem un accident. Cred că şi dl. pe care eu l-am telescopat ar fi vrut să mi se confişte maşina, dar discutăm despre proprietate. Ce e important, de a stăvili accidentele, omori trei şi e omor din culpă şi te condamnă cu suspendare.
Dacă şoferii ar şti că atunci când fac accidente şi sunt băuţi, când încalcă linia continuă, când gonesc cu viteze multe peste limitele legii şi omoară oameni, dacă ar şti că instanţele îi condamnă cu executare cred că ar fi mult mai eficient decât să confiscăm maşină. Ce să mai faci cu o maşină după un accident, te costă mai mult să o repari. Mai bine să ştie că dacă omoară oameni încălcând regulile de circulaţie, clemenţă condamnării cu suspendare nu funcţionează. Cred că e mult mai eficientă asta deca să iei o maşină accidentată.
Aţi trimis două scrisori în Parlament, pe Schengen şi aderarea la zona euro, plus revizuirea Constituţiei. Mai faceţi ceva?
Eu scrisori mai pot trimite, m-a bucurat că în cele din urmă chiar un răspuns de la Camera Deputaţilor primul lucru care trebuie apreciat e politeţea, ai primit un răspuns oficial şi nu o formulare pe holurile Parlamentului, neconcludent sau obraznic.
Aşteptaţi şi răspunsul lui Crin Antonescu?
Cine ştie, poate vine.
Veţi căuta un dialog şi pe regionalizare?
Categoric da, e parte din acordul de coabitare: revizuirea Constituţiei, regionalizare.
Despre legea restituirii proprietăţilor…
Nu mi-ar fi fost greu să trimit legea înapoi cu observaţii pe care Parlamentul le va accepta sau nu. M-a îngrozit că s-ar putea să ne trezim cu nişte monstruozităţi la restituirea proprietăţilor. Al doilea motiv, a fost o procedură de asumare a răspunderii, a evitat dezbaterea parlamentară, aceste două argumente m-au făcut să găsesc o soluţie în dialogul cu premierul care şi-a asumat responsabilitatea de a clarifica ce e neclar.
_ _ _ _
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, luni şi marţi, la Palatul Cotroceni, cu toţi candidaţii propuşi pentru funcţiile de conducere ale Parchetului General, DNA şi DIICOT, conform unor surse politice.
Tot pe surse a venit şi informaţia potrivit căreia şeful statului ar fi dat aviz pozitiv pentru cei şase candidaţi de la DNA, PÎCCJ şi DIICOT, potrivit b1.ro.
Băsescu a avut „întâlniri de evaluare” cu nominalizaţii pentru funcţiile de procurori şefi
