Curtea Constituţională a stabilit că legea USL care prevede că, pentru validarea unui referendum, este suficient ca 30% din alegători să se prezinte la vot şi 25% din voturi să fie valabil exprimate, este constituţională. Judecătorii Curţii Constituţionale Daniel Morar şi Ştefan Minea, însă, au arătat că, astfel, se poate ajunge în situaţia în care doar 12,5% din alegători (adică, practic, unul din opt români cu drept de vot) să poată decide pentru restul de 87,5%. Cu alte cuvinte, Morar şi Minea reclamă că o minoritate foarte mică poate hotărî, la referendum, pentru o majoritate covîrşitoare.
USL a decis: 12,5% + 1 din cetăţeni pot decide pentru toţi
„Monitorul oficial” a publicat miercuri, 4 decembrie a.c., decizia (numărul 471 din 14 noiembrie a.c.) Curţii Constituţionale prin care legea USL referitoare la pragul de prezenţă de 30% la referendum este declarată constituţională. Opinia separată a judecătorilor Daniel Morar şi Ştefan Minea arată cît de toxică este această lege pentru democraţie. Primul – şi cel mai important – argument din opinia separată a celor doi judecători este că se poate ajunge în situaţia aproape neverosimilă ca un român din opt să poată decide în subiecte de importanţă naţională pentru alţi şapte români. „Astfel, pentru validarea rezultatului referendumului este necesara intrunirea cumulativa a unor conditii minimale: din numarul total al persoanelor inscrise in listele electorale permanente trebuie sa participe la vot un procent de 30%, iar 25% trebuie sa exprime un vot valabil, rezultatul stabilindu-se in functie de majoritatea voturilor valabil exprimate, care nu poate fi mai mica de 12,5% plus unu”, au argumentat Morar şi Minea. Cu alte cuvinte, dacă în România ar exista o mie de cetăţeni cu drept de vot, legea USL declarată constituţională prevede că e suficient ca 300 să se prezinte la referendum şi 250 de voturi, minimum să fie declarate valabile. Iar din aceste 250 de voturi valabil exprimate, e nevoie de doar 126 (adică jumătate din cele 250 plus un vot) pentru a valida un referendum. În acest fel, 126 de români ar decide pentru o mie de români cu drept de vot.
Majoritatea înseamnă întotdeauna 50% + 1
Judecătorii Morar şi Minea observă şi că „Intrucat nu exista in Legea fundamentala o prevedere care sa precizeze in mod explicit conditia formala a valabilitatii referendumului, aceasta trebuie determinata prin raportare la norma sau normele cu valoare de principiu care stabilesc gradul de reprezentativitate care sa confere legitimitate deciziei adoptate prin referendum. Prin urmare, trebuie identificate normele constitutionale care circumscriu fara echivoc sensul termenului de majoritate, in functie de care se poate determina rezultatul corect al unei consultari populare”. Or, în acest punct, cei doi judecători constată că „majoritatea”, după care funcţionează inclusiv Parlamentul, este întotdeauna de 50% + 1, niciodată mai mică, dar uneori chiar mai mare: „Atunci cand opereaza cu notiunea de majoritate, legiuitorul constitutional il intelege intotdeauna in sensul sau matematic (50% plus unu) si il aplica tuturor autoritatilor publice ale statului român”. Concluzia, simplă: „Prin urmare, intrucat Constitutia nu contine alte precizari, termenul de majoritate trebuie interpretat in sensul comun de majoritate numerica simpla, ceea ce in materia referendumului se determina conform regulii 50% plus unu din numarul persoanelor inscrise in listele electorale permanente”.
30% prag de prezenţă la referendum, „inadmisibil din punct de vedere al democraţiei constituţionale”
Tocmai datorită argumentele invocate mai sus, judecătorii CCR Daniel Morar şi Ştefan Minea consideră că „sustinerea potrivit careia vointa majoritatii corpului electoral poate fi determinata prin validarea unui referendum la care au participat doar 30% din numarul cetatenilor cu drept de vot este contrara interpretarii sistematice si cu buna-credinta a prevederilor Constitutiei” iar „Reglementarea acestui prag arunca in derizoriu notiunea de reprezentativitate si de suveranitate nationala, facand posibila exercitarea acesteia din urma de catre o minoritate a populatiei, ceea ce este inadmisibil din punct de vedere al democratiei constitutionale”.
