6 C
București
miercuri, 25 decembrie 2024
AcasăSportÎn mâinile cui se află cheia viitoarelor alegeri

În mâinile cui se află cheia viitoarelor alegeri

PDL a câştigat alegerile parţiale din judeţul Neamţ, aducând la vot peste jumătate din alegători, iar USL şi-a adjudecat mandatul de parlamentar pus la bătaie în Maramureş cu un scor mult mai mic decât prevesteau sondajele. Ca şi la scrutinurile precedente, rezultatul de duminică a depins de mobilizarea baronilor locali.

Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Adrian Rădulescu, a obţinut peste 17.000 de voturi la colegiul din Neamţ unde a candidat pentru mandatul de parlamentar rămas vacant după decesul lui Victor Surdu (PSD). Numărul este de peste două ori mai mare decât cel al voturilor obţinute de Surdu în 2008 – aproximativ 8.155 de voturi. Unul din motive este că pre¬zenţa la vot în colegiul unde au avut loc alegerile a fost de peste 55%, o cifră puţin obişnuită în România ultimilor ani, marcată de o prezenţă slabă la vot. Candidatul USL, Liviu Harbuz, a obţinut 45% din voturi, într-un fief care aparţine în mod tradiţional PSD.

„În cazul parţialelor, a contat mobilizarea locală. În zona aceea, Pinalti (Gheorghe Ştefan, şeful Consiliului Judeţean – n.r.) are mai multă influenţă, deşi este contestat de unii primari, dar distribuţia veniturilor depinde de el”, spune analistul Cristian Pîrvulescu.

Acuzaţiile nu au lipsit nici în timpul campaniei, nici după anunţarea rezultatelor. Ieri, preşedintele PSD, Victor Ponta, afirma că USL a cheltuit două milioane de euro pentru a câştiga alegerile din Neamţ. „Din informaţiile pe care le ştim de la PDL, au fost aproape două milioane de euro investite de Gheorghe Ştefan, Culiţă Tărâţă şi Porumboiu, care depind de subvenţiile şi avantajele date de Ministerul Agriculturii. Au fost bani veniţi de la Ministerul Agriculturii către marii latifundiari”, a susţinut Ponta.

Pe de altă parte, Gheorghe Ştefan şi-a explicat strategia prin faptul că întreaga campanie a fost menţinută la nivel local. „Noi am pornit pe un trend negativ. Am avut multe voturi negative în colegiu. Ne-am gândit că e mai bine să nu fie lideri de la Bucureşti în campanie. Meritul este doar al candidatului Adrian Rădulescu, un om care ştie agricultură”, a spus el duminică seară, după închiderea urnelor.

Faptul că această campanie a fost oarecum izolată faţă de ceea ce se întâmplă la nivel central a însemnat un avantaj pentru candidaţii puterii, este de acord Adrian Moraru, director adjunct al Institutului de Politici Publice. „La anul se va discuta despre Băsescu, despre austeritate, iar acest lucru va conta foarte mult. În cazul parţialelor, e greu de definit câte voturi sunt date candidatului şi câte partidului”, adaugă Moraru.

Analistul nu este sigur că victoria PDL se datorează în primul rând omului-forte al judeţului. „Aceiaşi oameni pe care s-au bazat partidele pe plan local au fost acolo şi în 2008, când au avut loc alegeri parlamentare. Poate că unii dintre ei s-au mai înşurubat între timp”, spune Rădulescu.
Pe de altă parte, în opinia lui Pîrvulescu, mobilizarea liderilor locali la scrutinul parţial a fost mult mai mare decât în cazul alegerilor generale: „Baronii vor să raporteze rezultate, e foarte important pentru ei”.

1.000 de voturi de comună

Deşi despre alegerile din Neamţ şi Maramureş s-a auzit puţin în restul ţării, echipele de campanie din cele două judeţe au luptat pentru fiecare vot. În Neamţ, „Pinalti” a stabilit ca ţintă 1.000 de voturi pentru fiecare comună, justificând că „e o strategie de campanie, e normal să ai un obiectiv”, dar a precizat că nu e vorba de fraudă, ci de convingerea electoratului. Strategia pare să fi funcţionat, în condiţiile în care, în patru comune conduse de PSD şi PNL, câştigător a fost tot candidatul liberal-demo¬craţilor. Acest lucru se explică, în opinia lui Pîrvulescu, prin faptul că cel care alocă resursele, şeful CHJ, a fost de partea candidatului câştigător.

Pe de altă parte, crede analistul, USL s-a mobilizat mai mult la Baia Mare decât în Neamţ. „Poate ca să se asigure că nu pierd ambele colegii, poate că sunt probleme cu organizaţia locală. Dar problema este la PSD, nu la PNL”, spune Pîrvulescu.

Joc dublu la Primărie

Mobilizarea USL în Maramureş s-a soldat cu victoria candidatului Alianţei, vicepreşedintele organizaţiei locale a PSD, Florin Tătaru. Numărul de voturi obţinut de acesta a fost însă mai mic decât cel al învingătorului din Neamţ – 9.400 de voturi. În primul rând, pentru că nici una din echipele de campanie nu a reuşit să motiveze electoratul să vină la vot, iar prezenţa la urne a fost de 28,4%. În plus, au fost şi mai mulţi candidaţi pentru mandatul de deputat. În afară de PDL şi USL, candidaţi au avut şi Partidul Ecologist (19% din voturi) şi PRM (2% din voturi). Tătaru ieşit pe primul loc cu 42,6% din voturi, mai puţin decât estimau sondajele USL, iar candidatul PDL, Mariana Popa, a obţinut 35,4% din voturi. Un alt motiv pentru care prezenţa la vot a fost redusă este acela că, în Colegiul 2 din Maramureş, alegătorii provin preponderent din mediul urban, unde pre¬zenţa la vot este mai redusă decât în rural, spune Adrian Moraru.  

Diferenţa mică de scor între candidatul USL şi cel al PDL poate fi pusă şi pe seama  conflictului dintre conducerea uniunii şi primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, care a câştigat municipalitatea susţi¬nut de USL. Ponta i-a reproşat primarului că nu sprijină candidatul Uniunii, iar Cherecheş i-a reproşat „tendinţele balcanice” şi că i-a „pus talpa” timp de zece ani, cât au fost colegi de partid. De altfel, Cristian Pîrvulescu spune că Cherecheş ar fi făcut campanie pentru candidata liberal-democrată.   

Acuzaţii de fraudă

Ca la orice scrutin, acuzaţiile de mită electorală şi fraudă au apărut şi de data aceasta. Biroul Electoral Judeţean Neamţ a fost sesizat de filiala judeţeană a PSD că Liviu Harbuz, candidatul USL, a împărţit pepeni pentru a fi votat, iar USL a depus o sesizare împotriva soţiei primarului comunei Dragomireşti, pe care a acuzat-o că transportă alegători la secţiile de votare şi i-a îndemnat să voteze cu candidatul PDL.

CÂŞTIGĂTORI

Florin Tătaru, câştigătorul din Maramureş, este prim-vice-preşedinte al organizaţiei locale a PSD şi consilier judeţean. Este şi membru al Consiliului de Administraţie al Casei judeţene de Asigurări de Sănătate şi director economic la Direcţia Silvică Mureş. Potrivit declaraţiei de avere, Tătaru are un Audi A4, fabricat în 2002, şi a acordat împrumuturi de 684.000 lei şi 14.000 de euro. A câştigat anul
trecut peste 52.000 lei. În 1998, ar fi fost acuzat de răpire, potrivit
presei locale.
 
Adrian Rădulescu, cel care a câştigat mandatul de deputat în Neamţ, este secretar de stat în Ministerul Agriculturii. A fost nominalizat chiar pentru portofoliul de ministru în 2009. Potrivit declaraţiei de avere, are opt terenuri intravilane şi extravilane, trei case şi un apartament şi conturi la mai multe bănci comerciale. Pentru campa¬nia din Neamţ, Rădulescu a ales culoarea verde, în locul portocaliului democrat-liberal.

Primarii, miza pentru viitorul Parlament

Scrutinul parţial din Maramureş şi Neamţ nu poate fi considerat un test pentru alegerile parlamentare de anul viitor, dat fiind caracterul local al campaniei electorale şi gradul diferit de mobilizare faţă de alegerile generale. Totuşi, alegerile de duminică au demonstrat un lucru: sondajele făcute la nivel naţional nu se potrivesc cu realitatea din teritoriu. Din temele de campanie au lipsit temele mari, ca programele de austeritate, promisiunile de creştere economică sau lupta anti-Băsescu, iar alegătorii au fost mai puţin interesaţi de mass-media naţională, care este în general critică Guvernului, spune Adrian Moraru de la Institutul de Politici Publice.

Totuşi, scrutinul a demonstrat din nou importanţa primarilor şi a şefilor de consilii judeţene în câştigarea unui număr cât mai mare de mandate de parlamentar. De aceea, toate partidele vor încerca să ţină cu dinţii de mandatele pe care le au la alegerile locale din vara anului viitor. „Rolul primarului este foarte important, de aceea au schimbat modul de alegere a primarilor”, spune analistul Cristian Pîrvulescu. El estimează că PDL va promova şi Legea Capitalei, iniţiată de Elena Udrea, care prevede ca primarii de sector să nu mai fie aleşi prin vot direct, ci de către Consiliul General, altfel partidul riscă să piardă sectoarele.

O altă lecţie pe care partidele încep să o înveţe este aceea că fiecare vot contează, lucru demonstrat deja la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009. „Partidele se bat pentru orice vot, uneori la limita legalităţii sau chiar încălcând legea. Nici o luptă nu e pierdută sau câştigată din start”, spune Moraru. Între timp, partidele analizează rezultatele scrutinului de duminică şi fie îşi ironizează adversarii, fie promit să-i pedepsească pe „trădători”. Preşedintele PSD, Victor Ponta, a spus ieri că unii primari PSD şi PNL din colegiile în care au avut loc alegeri parţiale au cedat „cântecelor de sirenă” ale PDL şi că acei social-democraţi vor fi excluşi din partid.

„Nu poţi să fii şi cu slănina în pod şi cu tigaia unsă, este important să ştim pe cine ne bazăm”, a precizat el. Cât despre primarul din Baia Mare, acuzat că nu sprijină USL şi că promovează candidatul PDL, preşedintele PNL Crin Antonescu a spus că au existat „unele declaraţii conjuncturale divergente” ale acestuia şi a precizat că implicarea acestuia urmează să fie discutată.

În cealaltă tabără, PDL s-a lăudat cu victoria în alegerile din Neamţ. „Privim cu încredere anul electoral 2012″, a spus Sever Voinescu, purtătorul de cuvânt al PDL. 

Monica Bonea
Monica Bonea
Monica Bonea, editor Rl online
Cele mai citite

Călin Georgescu susținut în campania pentru prezidențiale de o firmă rusească care s-a ocupat și de Putin și Medvedev

O reţea rusă de influenţare activă în Franţa şi Germania în timpul pandemiei Covid-19 a fost utilizată şi în perioada premergătoare alegerilor recent anulate...

Sorin Grindeanu anunță finalizarea și punerea în trafic a încă 250 km de drum de mare viteză în 2025

În prezent, România beneficiază de o rețea rutieră de mare viteză de 1.280 km Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că România continuă să accelereze...

Ministerul Finanțelor atinge un record: 16,4 miliarde lei atrași de la populație prin titlurile de stat Fidelis în 2024

Cea mai recentă emisiune, derulată între 9 și 18 decembrie 2024, a generat investiții de 2,6 miliarde de lei Ministerul Finanțelor a atras de la...
Ultima oră
Pe aceeași temă