11.9 C
București
miercuri, 20 noiembrie 2024
AcasăSportImixtiunea Senatului în înfăptuirea Justiţiei prin comisia lui Sorin Roşca Stănescu

Imixtiunea Senatului în înfăptuirea Justiţiei prin comisia lui Sorin Roşca Stănescu

Senatul a aprobat infiintarea unei comisii de ancheta care vrea sa controleze actele dintr-un dosar penal aflat inca in ancheta unui procuror anticoruptie. Senatul, ca putere legislativa, a incalcat astfel separatia puterilor in stat, amestecandu-se in treburile altei puteri a statului, cea judecatoreasca. Prin acest demers, Senatul Romaniei nu respecta regulile statului de drept.

Plenul Senatului a aprobat, luni, infiintarea comisiei de ancheta privind presupuselor interceptari ale convorbirilor telefonice, pe mandat de siguranta nationala, ale judecatorului CEDO Corneliu Barsan. Daca senatorii ar fi fost interesati cu adevarat de acest subiect, ar fi trebuit ca ancheta sa fie facuta strict de Comisa de Control a activitatii SRI, care e o comisie permanenta; nu era necesara o noua comisie, speciala.

Ce”obiective”  vizeaza comisia

Obiectivele comisiei privesc:inventarierea si studierea tuturor documentelor oficiale vizand acest caz, verificarea modului in care s-a dat aprobarea acestor interceptari si temeinicia motivelor, audierea persoanelor implicate, modul in care au fost respectate deciziile CEDO in materie„.

Cu alte cuvinte, Senatul vrea dosarul procurului DNA, desi  ancheta este inca in curs. Legea interzice Parlamentului, ca putere legislativa, sa se substituie puterii judecatoresti, din care face parte si procurorul, deoarece nu ar mai exista separatia puterilor un stat, principiul de baza al statului de drept.

Citeşte şi Lovitura grea pe care o poate primi lupta anticorupţie

Prima tinta a infiintarii comisiei: DNA

Motivul real al infiintarii comisiei a fost dezvaluit chiar de presedintele acesteia, senatorul liberal Sorin Rosca Stanescu, care a afirmat in plenul Senatului ca obiectivul anchetei comisiei speciale nu este investigarea SRI, ci de a afla in ce imprejurari s-a facut de catre procurorul DNA solicitarea pentru un  mandat de siguranta nationala si in ce conditii s-a obtinut aprobarea din partea unui judecator.

Mentionam ca dosarul se afla in lucru la un procuror DNA, care poate inchide dosarul de frica Senatului Romaniei, in contextul scandalului cu numirile procurorului general al Romaniei si al sefului DNA. Reamintim ca DNA a fost (si este ) atacata de toti politicienii importanti, inclusiv de seful statului si de premier, desi a avut rezultate exceptionale, laudate de Comisia Europeana.

Presiunea asupra acestui procuror este pusa si de numarul senatorilor care au infiintat comisia de ancheta : 103 senatori-majoritatea covarsitoare.

Ce trebuia sa faca Senatul daca voia sa respecte legea si regulile statului de drept

In primul rand, potrivit legii, Senatul nu avea voie sa faca o comisie de ancheta, ci trebuia sa sesizeze Inspectia Judiciara si Consiliul Supreior al Magistraturii, singurele institutii care pot face verificari ale activitatii unui procuror si a unui judecator. Parlamentul NU are voie sa ancheteze magistrati. Asa e legea.

In al doilea rand, se pare ca senatorii nostri, cel putin 103 dintre ei, care au votat infiintarea acestei comisii, nu cunosc topica legala de eliberare a unui mandat pe siguranta nationala.

Cum se obtin mandatele pe siguranta nationala

E cel putin ciudat ca cei 103 senatori nu cunosc legea care reglementeaza modul de obtinere a unui mandat de interceptare pe siguranta nationala (Legea 535/2004 de combatere a terorismului) si ca in lantul obtinerii nu are ce cauta procurorul-anchetator al unui anumit dosar pentru simplul motiv ca, in momentul solicitarii mandatului, acel dosar penal NU EXISTA.

Spre stiinta senatorilor implicati in infiintarea comisiei, topica legala, obligatorie a obtinerii unui mandat este urmatorul: Serviciul Roman de Informatii inainteaza Procurorului General al Romaniei o solicitare pentru interceptarea unei persoane suspectate de implicare in actiuni care pun in pericol siguranta nationala.

Procurorul General analizeaza cererea SRI si, daca o considera intemeiata, o transmite mai departe la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde judecatori anume desemnati emit sau nu mandatul de interceptare, filare ( pentru filmare, interceptare etc).

Mai departe, daca se emite mandatul, acesta ajunge la Procurorul General, care il transmite Serviciului Roman de Informatii.

Dupa ce SRI isi face treaba si descopera si alte conexiuni ale persoanei urmarite, iar din aceste conexiuni rezulta indicii de savarsirea unor fapte de coruptie sau de criminalitate organizata, se decupeaza aceasta parte cu infractiuni si se trimite, ca sesizare, parchetelor fie anticoruptie, fie DIICOT, fie la cele care supravegheaza urmaririle penale ale Politiei, in functie de ce descopera ofiterii de informatii.

(Decuparea se face deoarece, in partea care ramane DOAR la SRI, ofiterii continua investigatiile pe siguranta nationala si terorism, parte clasificata „strict secret, de importanta nationala”, care nu poate ajunge nici macar la procurori. O mare parte din astfel de informatii SRI clasificate ajung la partenerii nostri omologi SRI din NATO si UE)

Abia dupa ce sesizarea SRI ( insotita de interceptari, atat in format print, cat si pe CD) ajunge la Parchet, procurorul deschide un dosar si incepe instrumentarea lui.

In concluzie, NU procurorul a cerut mandat de interceptare pe siguranta nationala, cum s-a sustinut in Senatul Romaniei de catre Sorin Rosca Stanescu, citat de Agerpres, ci Serviciul Roman de Informatii.

Tinta a doua a Senatului : modificarea legii pentru ca SRI sa NU mai aiba voie sa  dea probe ( interceptari) procurorilor

Desigur, dupa ce primeste sesizarea SRI, la care se anexeaza interceptarile si alte capete de probe, procurorul poate cere, la randul sau, mandat de interceptare de la un judecator (de pe raza instantei la care este arondat parchetul respectiv), pentru a instrumenta ca la carte dosarul.

In cazul judecatorului CEDO Corneliu Barsan ( in realitate, sotia acestuia, Gabriela Barsan, a fost urmarita informativ si invinuita, nu judecatorul CEDO) exista o fisura in procedura, motiv suficient ca politicienii cu dosare penale sa le hiperbolizeze, sa le speculeze pentru a modifica legile, inclusiv legea 535/2004, in sensul in care l-a propus deputatul  PSD Florin Iordache.

Reamintim ca deputatul PSD Florin Iordache a depus la SENAT un amendament la legea sigurantei nationale si la  legea de combatere a terorismului prin care se interzice SRI-ului sa mai transmita procurorilor probele (interceptarile) obtinute pe mandate de siguranta nationala.

Daca se voteaza si apoi se promulga acest amendament al deputatului Iordache, procurorii se vor ocupa de maruntisuri sau de denunturi si autodenunturi, nu de politicieni si magistrati corupti sau de puternici oameni de afaceri care spala bani , delapideaza, li se ramburseaza ilegal TVA sau fac evaziune fiscala de zeci de milioane de euro.

Care este fisura procedurala speculata de senatorii USL

Fisura in procedura penala aplicata in dosarul Gabrielei Barsan, fosta presedinta a Sectiei Contencios la Inalta Curte de Casatie si Justitie, acuzata de fapte de coruptie, este o perchezitie solicitata de procurorul de caz, avizata de Consiliul Superior al Magistraturii, mandatul de perchezitie fiind eliberat de Inalta Curte de Casatie si Justitie ( topica este impusa de legea penala).

CEDO a sustinut ca perchezitia NU putea fi facuta la domiciliul Gabrielei Barsan deoarece este domiciliu comun cu sotul sau, judecatorul CEDO Corneliu Barsan, care beneficiaza de imunitate diplomatica.

CSM si Inalta Curte au interpretat ca interdictia de a efectua perchezitia functioneaza doar la domiciliul din strainate al judecatorului CEDO, care are statut de diplomat.

CEDO, insa, a sustinut ca inainte de efectuarea perchezitiei, trebuia ceruta ridicarea imunitatii lui Barsan. CEDO are intaietate in fata legislatiei romanesti, deci probele ridicate la perchizitia domiciliara in dosarul Gabrielei Barsan au fost anulate.

Aceasta fisura este acum speculata pentru a incrimina DNA, desi solicitatea acestei institutii a fost cenzurata de CSM ( care a dat aviz) si de un judecator de la Inalta Curte, care a dat mandatul.

De ce este ilegala comisia Sorin Rosca Stanescu

Nelegalitate acestei comisii a fost explicata de senatorii Vlad Nicolae Popa (PDL) si Daniel Sava (PSD) care au sustinut ( corect) ca infiintarea unei astfel de comisii ar fi o greseala pentru ca este un amestec intr-o ancheta penala aflata in desfasurare.

Infiintarea comisiei a fost sustinuta, insa, de presedintele Senatului, Crin Antonescu.

PDL si UDMR au refuzat sa faca propuneri de membrii pentru aceasta comisie de control, considerand ca e de competenta comisei SRI sa continue ancheta. PPDD si-a nominalizat doi membri.

Senatorul PSD Ilie Sarbu a invocat doar faptul ca pentru a face o astfel de ancheta ar trebui ca senatorii sa detina certificate ORNISS ( de acces la documente clasificate) pentru ca documentele din aastfel de dosar sunt secrete.

Ciudat este faptul ca, inainte de a se vota infiintarea comisiei de ancheta a Senatului, presedintele comisei de control al activitatii SRI, Giorgian Pop, a spus ca s-a mai realizat o astfel de ancheta prin autosesizare, ca judecatorul CEDO Corneliu Barsan nu trimis comisiei elemente le pe care el detine privind posibila implicare a SRI in interceptarea sa si ca, in urma verificarilor facute de comisie, a rezultat „ca domnul Corneliu Barsan nu a facut obiectul niciunui act de autorizare emis in conditiile legii nr 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului si nu a constituit obiectul unei preocupari informativ-operative din partea SRI, direct sau in cooperare cu alte alte institutii.

Cine face parte din comisie

Din comisie fac parte liberalii Corneliu Dobritoiu, Victor Ciorbea si Sorin Iliesiu; senatorul PC Mihai Nita; social-democratii Georgica Severin, Dan Tataru, Ovidiu Dontu, Alexandru Fratean, Augustin Mitu si senatorii PP-DD Viorel Agrigoroaei si Corneliu Popescu. Comisia de ancheta va fi condusa de liberalul Sorin Rosca Stanescu. Termenul de finalizare a anchetei este 30 iunie 2013.

Punctul de vedere al SRI

Sorin Sava, purtatorul de cuvant al SRI: „Asteptam solicitarea comisiei si vom colabora cu ea in limitele legale in care ne-am desfasurat si ne desfasuram activitatea

Opinia expertului anticoruptie Laura Stefan

‘”Chemarea procurorului de caz in fata unei comisii de control parlamentar este neconstitutionala. De altfel, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat o data pe o astfel de speta, anul trecut, cand parlamentarii au vrut sa-i ancheteze pe procurorii care faceau investigatii in dosarele referendumului. Atunci s-a spus clar: Parlamentul poate face comisii cate vrea, dar nu-i poate ancheta pe procurori. Judecatorii si procurorii pot fi anchetati doar de Inspectia Judiciara

Cele mai citite

Îți place fotbalul? Pariază online pe sportul preferat!

Sportul-rege este pe primul loc în topul preferințelor tale? Descoperă noi modalități de a te bucura de fotbal, în orice anotimp! Iată câteva sugestii...

Târg de Turism: Sejururi de la 193 de lei și vacanțe la preț redus pentru 2025

Târgul de Turism din București, organizat între 21-24 noiembrie, vine cu oferte atractive pentru 2025 Sejururile pe litoral încep de la 193 lei pentru 5...

Grecia va rambursa anticipat datorii de miliarde de euro, semn că situația economică s-a îmbunătățit

Grecia intenționează să accelereze rambursarea anticipată a unor împrumuturi pe termen lung în valoare de mai multe miliarde de euro, o măsură semnificativă care...
Ultima oră
Pe aceeași temă