-0 C
București
luni, 23 decembrie 2024
AcasăSportHarta parlamentarilor pătaţi

Harta parlamentarilor pătaţi

Dacă în cazul senatorilor şi deputa­ţilor împotriva cărora a fost începută acum urmărirea penală se poate spune că şefii lor de partid nu aveau de unde să prevadă viitorul, în cazul celor trimişi deja în judecată sau, cu atât mai mult, condamnaţi după ani de procese existau clar informaţii că respectivii aveau probleme de integritate. Totuşi, au fost desemnaţi candidaţi în colegii sigure. Unul dintre ei, Relu Fenechiu, a fost numit chiar ministru şi ţinut în funcţie până în momentul verdictului, sub mult invocatul principiu al prezumţiei de nevinovăţie, ajungându-se astfel la o nedorită premieră.

Campioni la abuz în serviciu şi trafic de influenţă

George Becali. Ales sub sigla PNL, într-un colegiu din Bucureşti, omul de afaceri a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul schimburilor de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, alături de generalul Dumitru Cioflină şi ex-ministrul Victor Babiuc. Becali a primit trei ani de închisoare cu executare după ce anterior, în dosarul privind sechestrarea de persoane, instanţa îi dăduse trei ani de închisoare cu suspendare. În urma deciziei definitive a instanţei, mandatul de deputat al lui Becali a încetat.

Relu Fenechiu (PNL). La mai bine de patru ani de la începerea urmăririi penale împotriva sa, vicepreşedintele liberal a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Transformatorul“. La momentul deciziei, nedefinitive, deputatul Fenechiu era şi ministru al Transporturilor. Şi-a prezentat demisia din această funcţie, dar nu şi din cele deţinute în PNL sau din Parlament. În dosarul „Transformatorul“, Fenechiu a fost acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, iar prejudiciul a fost estimat la 6,3 milioane lei.

Mircia Muntean (PDL). Fostul primar al municipiului Deva (1996-2012), ales deputat într-un colegiu din Hunedoara pe lista ARD, a fost condamnat în luna iulie 2013, în primă instanţă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Verdictul a fost dat în dosarul deschis în 2004 în care Muntean a fost acuzat că ar fi încheiat tranzacţii ilegale de terenuri cu Iosif Man, acuzat de traficarea a peste 200 de maşini furate. În urma condamnării, Muntean şi-a pierdut calitatea de membru al PDL, dar este în continuare parlamentar.

Olosz Gergely (UDMR). Trimis în judecată de DNA în octombrie 2012, pentru trafic de influenţă în formă continuată, fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (2007-2008) a fost condamnat pe 17 iulie 2013 la şapte ani de închisoare cu executare (decizie nedefinitivă). Faţă de colegii menţionaţi mai sus, senatorul UDMR şi-a dat demisia din Parlament cu aproximativ două luni înaintea emiterii sentinţei, acuzând că se doreşte compromiterea sa. În dosar, au fost condamnaţi şi patru reprezentanţi ai firmelor pe care Olosz Gergely le-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase.

Patru parlamentari trimişi în judecată

Ion Stan (ex-PSD). La circa trei luni de la începerea urmăririi penale, fostul preşedinte al PSD Dâmboviţa a fost trimis în judecată, în februarie 2013, sub acuzaţia de trafic de influenţă deoarece, în campania electorală, ar fi pretins sume importante de bani de la un om de afaceri în schimbul favorizării obţinerii unor contracte cu statul. După începerea urmăririi penale, procurorul-şef al DNA a cerut Camerei Deputaţilor să încuviinţeze arestarea preventivă a lui Stan, dar plenul a respins cererea. Stan şi-a prezentat demisia din PSD, dar nu a renunţat şi la mandatul de deputat, susţinând că este victima „unei înscenări judiciare“.

Gheorghe Costin (PNL). Fostul viceprimar al oraşului Beiuş a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii august 2013, sub acuzaţiile de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în declaraţii, fals intelectual şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Alături de alţi foşti şi actuali edili, dar şi de angajaţi ai Primăriei, acesta ar fi favorizat o firmă care trebuia să execute lucrări la reţelele de apă şi canalizare, în sensul achitării a peste 1,2 milioane lei pentru lucrări neexecutate.

Mate Andras-Levente (UDMR). Liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor a fost trimis în judecată la mijlocul săptămânii trecute de către procurorii Parchetului General, sub acuzaţia de conflict de interese. Concret, acesta şi-ar fi angajat ilegal soţia la biroul parlamentar din Cluj. În cazul deputatului UDMR, dosarul său a plecat de la sesizarea ANI. De altfel, de-a lungul timpului, deputatul a propus în mai multe rânduri modificări la legea de funcţionare a ANI, în sensul amputării atribuţiilor Agenţiei. În 2012, el a atacat legea ANI chiar şi la Curtea Constitu­ţională, fiindu-i însă respinse excepţiile ridicate.

Ghervezan Longher (minoritatea poloneză). Deputatul a fost trimis în judecată tot săptămâna trecută şi tot sub acuzaţia de conflict de interese, deoarece şi-ar fi angajat şi fratele, şi sora la Camera Deputaţilor. Aflat la cel de-al patrulea mandat, Longher deţine funcţia de secretar al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor.

6+1 aleşi, urmăriţi penal

Ovidiu Silaghi (PNL). După desemnarea sa la şefia Ministerului Transporturilor, dar înainte de a se pronunţa preşedintele Traian Băsescu, procurorii DNA au cerut începerea urmăririi penale împotriva vicepreşedintelui liberal, sub acuzaţia de trafic de influenţă (ar fi intervenit în favoarea societăţii lui Nelu Iordache la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România). În momentul formulării cererii DNA, Silaghi era deputat. A demisionat din această funcţie, dar nu pentru a facilita mersul justiţiei (adică să nu mai fie nevoie de avizul Camerei), ci pentru a prelua o funcţie de europarlamentar.

Ioan Oltean (PDL). DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva vicepreşedintelui PDL în 12 septembrie, pe motiv că şi-ar fi folosit funcţiile deţinute în partid pentru a exercita influenţă asupra vicepreşedintelui CJ Bistriţa-Năsăud şi asupra unor demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Economiei pentru ca licitaţiile să fie câştigate de anumite firme, iar primăriile conduse de democrat-liberali să primească fonduri pentru diferite proiecte. Nu în ultimul rând, Oltean este cercetat pentru favorizarea infractorului, deoarece ar fi anunţat două persoane că urmează să se efectueze percheziţii la domiciliile lor. Până în prezent, Oltean nu şi-a dat demisia nici din funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor (cu atât mai puţin din cea de deputat), nici din funcţiile deţinute în PDL.

Corneliu Dobriţoiu (PNL). Împotriva fostului ministru al Apărării, devenit senator la alegerile trecute, procurorii DNA au început urmărirea penală în aprilie 2013 deoarece, alături de alţi generali, ar fi închiriat şi ulterior cumpărat, în regim subvenţionat, locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării, folosind declaraţii false. Dobriţoiu a cerut scoaterea de sub urmărirea penală şi a susţinut că ar fi vorba de o campanie îndreptată împotriva liberalilor. El ocupă în continuare funcţia de preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.

Grigore Crăciunescu (PNL). Fostul primar al oraşului Paşcani a fost acuzat de procurori de conflict de interese pentru că, în calitatea sa de edil (2008-2012), ar fi încheiat contracte cu societăţi comerciale la care fiul său era acţionar şi administrator. Împotriva acestuia, devenit la ultimele alegeri deputat de Iaşi, a fost începută urmărirea penală în martie 2013. Crăciunescu a negat acuzaţiile aduse şi a declarat că „e vorba de plătit poliţe şi de răzbunare“.

Sorin Constantin Lazăr (PSD). Senatorul social-democrat a fost acuzat tot de conflict de interese, în martie 2013, când procurorii Parchetului instanţei supreme au anunţat începerea urmăririi penale. Aflat la al doilea mandat de senator, Lazăr este acuzat că în perioada 1 septembrie 2010-1 octombrie 2011 şi-ar fi angajat fiul la biroul parlamentar. Dosarul său a fost întocmit ca urmare a sesizării Parchetului de către Agenţia Naţională de Integritate, în noiembrie 2011. Lazăr ocupă în continuare funcţia de vicelider al grupului PSD din Senat.

Kerekes Karoly (UDMR). Deputatul Uniunii se află într-o situaţie asemănătoare cu senatorul PSD sus-menţionat, fiind acuzat de conflict de interese după ce şi-a angajat la cabinetul parlamentar atât fiul, cât şi soţia, pe o perioadă de patru, respectiv cinci ani. Beneficiul obţinut de cei doi a fost calculat la circa 23.000 euro. La fel ca în cazul lui Sorin Constantin Lazăr, dosarul lui Kerekes (aflat la al şaptelea mandat în Parlamentul României) a fost întocmit ca urmare a sesizării ANI.

Varujan Vosganian (PNL). Împotriva ministrului Economiei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de abia a cerut începerea urmăririi penale, iar decizia aparţine Senatului, Cameră din care vicepreşedintele PNL face parte. Acuzat, alături de ex-ministrul PDL Adriean Videanu, de complot şi subminare a economiei naţionale (ar fi aprobat şi susţinut în Guvern acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae, ceea ce ar fi dus la un prejudiciu de circa 130 milioane de dolari), Vosganian susţine că acuzaţiile nu au „nici un temei legal“. El va fi audiat în Comisia juridică a Senatului pe 1 octombrie, dar mai mulţi colegi senatori s-au pronunţat deja în favoarea sa şi împotriva cererii de începere a urmăririi penale.

Cinci conflicte de interese şi incompatibilităţi sesizate de ANI, plus un mandat pierdut

Florin Popescu (PDL). Inspectorii de integritate au sesizat Parchetul Curţii de Apel Ploieşti după ce au constatat că fostul şef al CJ Dâmboviţa, actual­mente deputat de Dâmboviţa, s-ar fi aflat în conflict de interese, deoarece a semnat contracte şi acte adiţionale între Consiliul Judeţean şi o firmă la care el era asociat. Beneficiul obţinut de societate a fost calculat la circa 1 milion lei.

Valer Marian (ex-PSD). Fostul social-democrat a fost găsit în incompatibilitate, la începutul lunii august, deoarece a deţinut simultan calitatea de senator şi funcţia de administrator la două societăţi comerciale. În plus, senatorul nu şi-a trecut calitatea de acţionar în nici una din declaraţiile de interese depuse. Marian a fost exclus din PSD înainte de verdictul ANI, pentru că şi-a criticat colegii. Ulterior, el l-a acuzat pe vicepremierul Liviu Dragnea de fraudarea referendumului din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Liviu Harbuz (PSD). Deputatul social-democrat de Neamţ a fost găsit în incompatibilitate deoarece, de la preluarea mandatului, a deţinut simultan calitatea de parlamentar şi pe cea de comerciant persoană fizică autorizată.

Steluţa Gustica Cătăniciu (PNL). Deputatul de Cluj s-a aflat, potrivit inspectorilor de integritate, în conflict de interese, deoarece anterior, pe perioada ocupării funcţiei de consilier local la Cluj-Napoca, a acordat asistenţă juridică unei firme care era în litigiu cu municipalitatea.

Toader Dima (PSD). Şi în cazul acestuia, ANI a constatat incompatibilitatea deoarece, în perioada 20 decembrie 2012-14 martie 2013, a deţinut simultan calitatea de deputat şi funcţia de administrator al unei societăţi comerciale.

Aurel Nechita (PSD). După ce ANI a constatat că, în perioada 12 mai 2005-19 decembrie 2008, social-democratul s-a aflat în incompatibilitate, deţinând simultan calitatea de deputat şi funcţia de decan al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi, instanţa supremă a decis, în 11 februarie, că inspectorii de integritate au dreptate. Nechita şi-a pierdut, prin urmare, mandatul de deputat câştigat la ultimele alegeri parlamentare.

Lista este mult mai lungă

Cele 20 de cazuri prezentate mai sus şi apărute doar de la începutul anului încoace se adaugă unei lungi liste de nume de parlamentari cu dosare şi probleme cu justiţia. Amintim doar pe Miron Mitrea (povestea dosarului său a început în 2008), Monica Iacob-Ridzi, Antonie Solomon, Gheorghe Neţoiu, Marko Attila (fost secretar de stat, în prezent deputat de Covasna), Teodor Atanasiu şi, mai recent, Liviu Dragnea. Nu în ultimul rând, merită amintit cazul lui Dan Voiculescu, trimis în judecată în dosarul privatizării „Institutului de Cercetări Alimentare“, şi jocul acestuia de-a parlamentarul. De două ori, fondatorul PC şi-a asigurat loc în Senat pentru a demisiona doar câteva luni mai târziu, astfel încât dosarul său să se „plimbe“ între Tribunalul Bucureşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cele mai citite

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, sfidează protestatarii indignați de prăbușirea acoperișului unei gări

Preşedintele sârb, Aleksandar Vucic, a declarat sâmbătă că nu va ceda în faţa protestelor care durează de mai bine de o lună în urma...

Atac ucrainean asupra unui depozit de combustibil din Rusia: incendiu masiv în regiunea Oriol

Un depozit de combustibil din regiunea Oriol, situată în vestul Rusiei, a fost cuprins de flăcări în urma unui atac cu dronă atribuit Ucrainei,...

Franța adaugă la rețea, primul reactor nuclear din ultimii 25 de ani

Reactorul sub presiune Flamanville 3 este cel mai mare din Franța, cu 1,6 gigawați și unul dintre cele mai mari din lume Franța a conectat...
Ultima oră
Pe aceeași temă