După ce şi-a salvat portofoliile, Guvernul Boc are la dispoziţie numai 13 zile ca să aplice tăierile de salarii şi pensii. Aceasta, deşi a pierdut majoritatea în Parlament.
Sedinţa conducerii FMI care decide dacă România va primi sau nu tranşa a patra de 850 milioane euro din acordul semnat în 2009 are loc pe 28 iunie. Până atunci, adică în mai puţin de două săptămâni, autorităţile de la Bucureşti trebuie să se asigure că tăierile de pensii şi salarii votate ieri de Parlament vor fi şi aplicate. Altfel păstrarea acordului cu Fondul va fi pusă sub semnul întrebării, ceea ce va complica şi mai mult situaţia economică dificilă a României.
După votul pierdut din Parlament, opoziţia are la dispoziţie trei zile să conteste măsurile Guvernului la Curtea Constituţională. Judecătorii Curţii răspund de obicei în termen de câteva săptămâni, dar este de presupus că de vreme ce Guvernul are în acest moment o majoritate de 5-4 în rândul celor nouă judecători ai Curţii, lucrurile ar putea avansa de această dată ceva mai repede. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în mai puţin de 24 de ore de la nominalizarea ultimului judecător pe locul rămas vacant la Curtea Constituţională, în persoana reprezentantului PDL, Mircea Ştefan Minea, cei doi judecători desemnaţi recent în Parlament au fost invitaţi la Palatul Cotroceni ca să depună jurământul şi, deci, pentru a-şi prelua atribuţiile.
Dacă judecătorii Curţii Constituţionale spun că cele două legi asupra cărora Emil Boc şi-a asumat răspunderea nu sunt constituţionale, ele nu se mai aplică, iar acordul cu FMI sare în aer. Dacă primesc undă verde, ele vor fi promulgate de preşedintele Traian Băsescu, e de presupus că în cel mai scurt timp. Totuşi, odiseea tăierii salarii şi pensii nu se va opri aici. Pentru recalcularea sumelor, cele două legi au nevoie de norme de aplicare, iar Guvernul are la dispoziţie, legal vorbind, 15 zile pentru a elabora aceste norme. Practic însă, normele ar trebui să fie deja pregătite în momentul în care apare decizia Curţii Constituţionale. Dar problema normelor nu este una simplă, având în vedere că una dintre legi se referă la recalcularea pensiilor speciale, cea mai delicată problemă politică a reformei sistemului de pensii, şi că Guvernul Boc are la activ o întârziere de câteva luni în elaborarea normelor de aplicare la Legea salarizării unice, votată în octombrie.
Pierderea majorităţii agravează situaţia
Cabinetul Boc rămâne la Palatul Victoria, dar scorul de la moţiunea de cenzură de ieri dezvăluie o nouă realitate parlamentară: puterea nu mai are majoritate, fapt care pune sub semnul întrebarii atât legitimitatea Executivului, cât şi viitoarele proiecte de lege pe care acesta le-ar dori adoptate. Astfel, pentru moţiune au votat numai 228 de parlamentari, când era nevoie de 236 de voturi ca să cadă Guvernul. Dar pentru Guvern s-au înregistrat cu 31 de voturi mai puţine decât cele împotrivă. Cele opt voturi care au lipsit opoziţiei, ar putea fi uşor recuperate pe viitor în cazul unor proiecte importante pentru Guvern.
Lipsa de majoritate a Guvernului a fost principalul argument folosit de Victor Ponta ca să ceară preşedintelui consultări pentru ieşirea din „criza politică”. „Un Guvern care mai are doar 197 de susţinători, în timp ce 228 de parlamentari au votat împotrivă, este nelegitim. Nu va reuşi să facă nici un lucru bun pentru România. Cred că este de datoria preşedintelui Traian Băsescu să-i ceară domnului Boc să-şi dea demisia şi să cheme toate forţele politice pentru a găsi o soluţie de ieşire din această criză”, a spus liderul social-democrat. Şi PSD, şi PNL se pregătesc să atace legile Boc la Curtea Constituţională.
Instabilitatea măreşte dobânzile şi slăbeşte leul
Leul a fost ieri singura monedă din regiune în depreciere. El a atins ieri în şedinţa interbancară a Băncii Naţionale a României (BNR) un nivel de 4,2322 lei/euro, nivelul maxim al ultimelor şase luni. O paritate mai ridicată pentru euro a fost calculată de către banca centrală pe 16 decembrie 2009, când euro a fost cotat la 4,2459 lei/euro. Leul s-a depreciat uşor şi în raport cu dolarul american, iar banca centrală a publicat o rată de referinţă de 3,4556 lei/dolar. Deprecierea leului nu poate fi pusă pe seama unei evoluţii similare a valutelor din regiune. Acestea au trecut ieri pe apreciere şi consemnau avansuri de 0,3-0,4%, la jumătatea zilei.
Instabilitatea politică afectează serios felul în care România este privită pe pieţele financiare internaţionale. Criza politică şi economică face să avem o primă de risc mai bună doar faţă de Argentina, Grecia şi Ucraina, potrivit datelor Unicredit. Practic, dacă Guvernul ar dori în acest moment să se împrumute pe pieţe internaţionale ar plăti, pe lângă dobânda Euribor o primă de risc(CDS) de 3,61% adică de două ori mai mult decât Polonia, de trei ori mai mult decât Estonia şi cu 0,5% mai mult decât Ungaria. „În acest moment, guvernele şi nu companiile sunt în prim-plan. Pieţele se uită la fiecare mişcare a autorităţilor, iar o greşeală aparent minoră poate provoca un dezastru”, crede Marco Valli, economistul-şef al Unicredit. România nu face parte, din păcate, din plutonul ţărilor cu o guvernare stabilă. „În România situaţia politică nu este una tocmai fericită, iar acest lucru influenţează şi mersul economiei. În România nu avem, de exemplu, ca în Turcia, un mediu politic stabil. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care Turcia îşi revine atât de repede faţă de România”, apreciază şi fostul diplomat Giuseppe Scognamiglio, acum şef al Departamentului relaţii internaţionale al grupului. Rezultatul evoluţiei CDS este o degradare a nivelului dobânzilor. Băncile comerciale au afişat marţi dobânzi de 5,76-6,26% pentru plasamentele cu scadenţa la o zi, sub cele de luni, de 6,04-6,54%, în timp ce ratele pentru depozitele cu scadenţa la o săptămână au scăzut de la 6,27-6,77% la 6,17-6,67%.
Neil Shearing de la Capital Economics a redus luni previziunile sale de creştere pentru România, prognozând că economia se va contracta cu unu la sută în acest an, comparativ cu o estimare anterioară de 0,5 la sută creştere. Salvarea Guvernului în faţa moţiunii de cenzură „nu va face nimic pentru a creşte perspectivele pe termen scurt pentru economie”, a spus Shearing.
Moţiunea, votată într-o atmosferă încinsă
The Economist: Ceea ce îi solidarizează pe protestatari este că persoanele cu venituri mici par să plătească preţul pentru ineficienţa notorie şi corupţia din Guvern. Chiar dacă Emil Boc le-a cerut miniştrilor să reducă numărul posturilor, e nevoie de mult mai mult pentru a schimba o cultură de nepotism, clientelism şi scandaluri privind licitaţii publice.
Reuters: Chiar dacă Guvernul câştigă votul la un scor strâns, se va confrunta cu probleme în aplicarea măsurilor de austeritate, în timp ce o adoptare a moţiunii ar duce probabil la o nouă criză politică în România.
Financial Times: Deşi guvernul va supravieţui, există riscul să fie obligat să-şi dilueze politicile de austeritate pentru a-i satisface pe parlamentarii ezitanţi. Măsurile vor trebui să facă faţă provocărilor juridice la Curtea Constituţională.
„Ce face DNA? De ce nu pedepsiţi ilegalităţile, fiind la putere? Ce vă reţine să pedepsiţi eventuale încălcări ale legii din 2007, 2008? Doriţi numai şantaj? Am înţeles că o face preşedintele, sunteţi totuşi pentru ţara asta cam mulţi, un singur Băsescu şi multe caricaturi de-ale lui.” Crin Antonescu, preşedintele PNL
„Nu e normal să batem câinele pentru că stăpânul vrea să ne facă rău. Preşedintele Traian Băsescu ar fi trebuit să aibă astăzi curaj să iasă din spatele zidurilor de la Cotroceni şi să le spună românilor de ce i-a minţit acum şase luni.” Victor Ponta, preşedintele PSD
