1.3 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSportEste criza economică situaţie de forţă majoră?

Este criza economică situaţie de forţă majoră?

Apelul la articolul din Constituţie privind calamităţile şi pericolele la adresa securităţii naţionale, ordinii publice ar putea amâna reducerile de salarii şi pensii.

Temându-se de un şir uriaş de procese după tăierile de salarii şi pensii, premierul Emil Boc a anunţat că Guvernul se va folosi de articolul 53 din Constituţie pentru aplicarea lor. Acest articol arată că într-o democraţie există cazuri excepţionale – apărarea ţării, a ordinii şi a sănătăţii publice, dezastre şi calamităţi naturale – când se impune restrângerea unor drepturi. Restrângerea trebuie să fie însă proporţională cu situaţia care a provocat-o.

Potrivit expunerii de motive din legea de tăiere a salariilor, „dreptul la muncă (inclusiv plata salariului) este un drept expres menţionat în Constituţie, dar în acelaşi timp un drept relativ” care poate fi supus unor restrângeri. La fel ca şi în cazul tăierii pensiilor, Guvernul spune că evită prin măsurile convenite cu FMI riscul iminent al instabilităţii economice a ţării. Şi  cum „ stabilitatea economică este subsumată conceptului de siguranţă naţională” poate fi invocat articolul constituţional pe care se sprijină toate scenariile excepţionale posibile, de la război la cutremure şi inundaţii catastrofale.

Directorul Institutului de Politici Publice, Adrian Moraru explică însă că soluţia aleasă de Guvern este una forţată şi generatoare de încurcături. Cu gândul la „inepţia inventată de magistraţi în privinţa sporurilor cum că un drept câştigat nu poate fi anulat, Guvernul răspunde cu o aberaţie la o aberaţie”, spune directorul IPP. Adrian Moraru separă dreptul la pensie consacrat de legea fundamentală de dreptul la un anumit cuantum al pensiei şi spune că nu este firesc ca Guvernul să nu poată reduce pensiile şi salariile, aşa cum pretind hotărârile judecătoreşti de până acum care au dat câştig de cauză angajaţilor nemulţumiţi. El avertizează însă că apelând la un articol constituţional care nu are nici o legătură cu situaţia de fapt, Guvernul nu face decât „să răspundă la un abuz cu un alt abuz”. Premierul a invocat ordinea publică şi siguranţa naţională când a vorbit de articolul 53, dar el va trebui să demonstreze în faţa Parlamentului şi cel mai probabil în faţa Curţii Constituţionale cum ar fi fost încălcată ordinea publică dacă pensiile şi salariile rămâneau netăiate şi să producă dovezi în acest sens. Or, tocmai reducerile de venituri sunt cele care ar putea duce la tulburări. „Vă spun că mergând pe astfel de încurcături şi blocaje juridice, România nu are şanse să prindă şedinţa FMI din iunie ca să obţină tranşa a patra la timp”, concluzionează Moraru.

Pe de altă parte, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu spune că articolul 53 are cu totul altă menire decât situaţiile temporare, cum sunt cele de criză economică şi că nu există nici un fel de temei pentru invocarea lui. „Dumnealor încearcă să evite să dea socoteală pentru banii pe care i-au cheltuit anul trecut în campania electorală. Guvernul trebuie să explice ce s-a întâmplat în 2009 şi anterior, nu să ne înghesuie într-un articol constituţional care priveşte starea de război şi starea de asediu” declară Georgiana Iorgulescu.

Partidele de opoziţie contestă de asemenea abordarea Guvernului. Vicepreşedintele PNL, Varujan Vosganian a atras atenţia că invocarea articolului 53 ar fi trebuit să se facă în urma unei şedinţe CSAT şi că asumarea răspunderii Guvernului nu se poate face dacă sunt invocate condiţii de forţă majoră de care premierul şi miniştrii nu pot fi făcuţi responsabili.

La rândul său, preşedintele PSD, Victor Ponta a declarat că invocarea articolului 53 este greşită şi periculoasă: „calamitatea este Guvernul Emil Boc, iar războiul este războiul pe care preşedintele Băsescu încearcă să îl stârnească între români şi între diferite categorii sociale”. El a anunţat că partidul său va ataca la Curtea Constituţională cele două legi de austeritate, dacă moţiunea de cenzură proiectată împreună cu PNL nu va avea succes în Parlament.

Elena Vijulie
Elena Vijulie
Elena Vijulie, sef departament Politica
Cele mai citite

Noi reguli privind TVA pentru IMM-uri începând cu 2025

De la 1 ianuarie 2025, IMM-urile din Uniunea Europeană vor beneficia de un plafon maxim de scutire de TVA stabilit la 85.000 EUR. Măsura vizează...

Programul de guvernare: 10 măsuri esențiale pentru sprijinirea firmelor

Guvernul propune un program de modernizare economică sustenabilă pentru România, axat pe sprijinirea firmelor, reducerea birocrației și accelerarea digitalizării. Potrivit unei analize Termene.ro, obiectivul...

Noi reguli privind TVA pentru IMM-uri începând cu 2025

De la 1 ianuarie 2025, IMM-urile din Uniunea Europeană vor beneficia de un plafon maxim de scutire de TVA stabilit la 85.000 EUR. Măsura vizează...
Ultima oră
Pe aceeași temă