Lăsat în ofsaid de preşedintele Traian Băsescu, Teodor Baconschi pierde teren şi în coaliţiade guvernare. Se avansează deja numele posibilului său înlocuitor: Cristian Diaconescu.
Declaraţiile din ulti-ma vreme ale şefului Afacerilor Externe pe tema aderării României la spaţiul Schengen l-ar putea costa funcţia. Mai multe voci din coaliţia de guvernare au sugerat, timid deocamdată, că Teodor Baconschi ar trebui înlocuit cu preşedintele de onoare al UNPR, ex-ministrul de Externe Cristian Diaconescu. Întrebat de România Liberă dacă Teodor Baconschi ar trebui schimbat din funcţie, Diaconescu spune că momentul nu e tocmai potrivit. „În următoarele 50 de zile România trebuie să finalizeze toate demersurile necesare pentru aderare, aşa că înlocuirea ministrului de Externe cred că ar tulbura şi mai mult apele şi ar fi contraproductivă”, consideră preşedintele de onoare al UNPR. Dacă totuşi i s-ar oferi şansa revenirii în fruntea MAE, Diaconescu nu s-ar da în lături: „Dacă expertiza mea foloseşte cuiva, este în regulă”.
De fapt, Baconschi însuşi a vorbit despre disponibilitatea de a demisiona dacă premierul i-o va cere. Ulterior, el a revenit asupra declaraţiei, explicând că nu există motive pentru a demisiona pentru că MAE şi-a făcut temele în procesul de aderare la spaţiul Schengen. Deşi premierul nu a transmis încă nici o declaraţie oficială cu privire la intenţia de a-l menţine sau nu pe post, poziţia preşedintelui Traian Băsescu de delimitare poate fi interpretată ca un semnal de alarmă pentru Baconschi. Şeful statului a afirmat, în şedinţa de Guvern de miercuri, că România nu poate denunţa unilateral Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie, aşa cum afirmase şeful Externelor.
Democrat-liberalii îşi fac calcule
În interiorul arcului guvernamental, doar udemeriştii au cerut cu subiect şi predicat înlocuirea lui Baconschi, în timp ce pedeliştii tratează subiectul cu mănuşi. Prim-vicepreşedintele PDL, Theodor Stolojan, ezită să spună dacă ministrul de Externe ar trebui eliberat din funcţie, dar admite că politica de „dinte pentru dinte” aplicată de acesta „pune România într-o lumină nefavorabilă”. „Domnul Baconschi a încercat să pună presiune pe statele mari ale UE, e o chestiune care se practică în diplomaţie. (…) Nu cred că România este în poziţia de a pune presiune”, ne-a declarat Stolojan. În spatele uşilor închise, pedeliştii ar putea totuşi cere schimbarea lui Baconschi având în vedere că acesta nu se bucură de prea mare sprijin politic. În plus, în contextul viitoarelor alegeri interne din partid, în care Baconschi ţinteşte o funcţie şi un loc de candidat la parlamentare, democrat-liberalii ar putea fi chiar bucuroşi să-l înlăture.
UDMR: Ungaria susţine România pentru martie 2011
Declaraţia din presa germană a ministrului ungar de Interne, Sandor Pinter, potrivit căreia România şi Ungaria ar putea adera la Schengen cel mai devreme în luna octombrie, a stârnit reacţii diferite la Bucureşti şi Bruxelles. Dacă reprezentanţii Comisiei Europene s-au ferit să comenteze, arătând că accesul la Schengen este „o chestiune pur naţională, între statele membre” şi că o decizie trebuie să fie luată cu unanimitate, la Bucureşti s-a mers mai degrabă pe scenariul interpretării greşite a declaraţiilor oficialului ungar. „Din informaţiile pe care le am, atât de la ambasada noastră de la Budapesta, cât şi de la Ambasada Ungariei la Bucureşti, informaţia, care a fost dată de agenţia de ştiri germană, este greşită. Ministrul ungar de Interne nu a vorbit de amânare, ci de un anumit scenariu”, a declarat preşedintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaţilor, Atilla Korodi (UDMR). Ipoteza se susţine parţial dacă privim la paragraful din declaraţia lui Sandor Pinter referitor la eforturile depuse de România şi Bulgaria pentru a adera la Schengen.
Totuşi, în aceeaşi declaraţie a ministrului ungar de Interne găsim: „Cel mai târziu până în luna iunie, trebuie să adoptăm o asemenea declaraţie politică din care să rezulte ce sarcini mai trebuie îndeplinite de cele două ţări, care sunt termenele, pentru a putea modifica opinia Franţei şi Germaniei”. Or, potrivit calendarului actual, problema aderării la Schengen ar trebui tranşată la sfârşitul lunii martie. Susţinerea României pentru aderarea la termen a fost reiterată şi de ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Füzes Oszkár: „Poziţia Ungariei nu s-a schimbat. Ungaria, ca ţară deţinătoare în prezent a preşedinţiei UE, sprijină pe deplin eforturile României şi Bulgariei pentru aderarea la Schengen în timpul preşedinţiei sale, fără întârziere”. Totuşi, oficialul ungar a admis că „imaginea României trebuie să fie îmbunătăţită”.
