Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a decis (prin hotărîrea numărul 15), pe 18 noiembrie, să modifice condiţiile de întocmire şi avizare a listelor pe care se află persoanele care pot deveni şefi de secţii de vot. Apariţia hotărîrii AEP în „Monitorul oficial” a fost semnalată de săptămînalul „Kamikaze”.
Conform acestui document, două sînt principalele modificări aduse de Autoritate procedurii prin care un cetăţean poate deveni şef de secţie de vot: în primul rînd, se impune obligativitatea ca pretendenţii la această poziţie să fi „absolvit învăţămîntul general obligatoriu” (articolul 4, alineatul 3) şi, în al doilea rînd, se prevede că pot ajunge pe listele cu cetăţeni din care sînt aleşi şefii de secţii de vot şi aceia care nu au mai participat la vreun scrutin din această poziţie (prin derogare, conform articolului 7, alineatul 3, unde se spune că „în procedura de avizare pot intra şi persoanele care au participat la cel puţin un program de instruire organizat de AEP”).
Miza: cetăţenii „cu bună reputaţie în localitate”
Conform legii, pe listele cu cei care doresc să ajungă şefi de secţii de votare sînt înscrise trei tipuri de persoane: magistraţii, cetăţenii cu studii juridice şi cetăţenii „cu bună reputaţie în localitate”. Alegerile de pînă acum din România arată că magistraţii nu se înghesuie să fie şefi de secţii de vot. Practic, magistraţii aia acoperă poziţiile de şefi de Birouri Electorale Municipale, Judeţene şi pe cel de şef al Biroului Electoral Central. De asemenea, cetăţenii cu studii juridice sînt mai degrabă excepţii în funcţia de şef de secţie de vot. De aceea, practic, majoritatea covîrşitoare a şefilor de secţii de vot din România sînt cetăţeni din categoria celor „cu bună reputaţie în localitate”. Evident, condiţia referitoare la studiile candidatului la funcţia de şef de secţie de vot se aplică doar „reputaţilor”, nu şi magistraţilor sau celor cu studii juridice.
La ţară e mai greu cu absolvenţii de studii superioare
Totuşi, care este profilul educaţional al şefului de secţie de vot? Conform unui deputat specialist în legislaţie electorală consultat de „România liberă” sub anonimat, cutuma este ca şeful secţiei de vot să fie profesor (mai ales pentru că secţiile de vot sînt organizate în şcoli). La ţară, însă, este greu de îndeplinit pînă şi această condiţie. „Se întîmplă ca într-o comună mai mare să fie prea multe secţii de vot şi prea puţini profesori doritori să fie şefi de secţii. E adevărat, recomandarea AEP a fost dintotdeauna ca şefii de secţii de vot să aibă, totuşi, studii superioare, dar la ţară e uneori dificil să găseşti astfel de persoane, aşa că te mai mulţumeşti şi cu mai puţin”, a spus deputatul.
Oficial, AEP nu are date despre studiile şefilor de secţii de vot
Ce spune, însă, Autoritatea Electorală Permanentă despre nivelul de studii al şefilor de secţii de vot? Conform unui răspuns primit de la AEP la solicitarea „României libere”, Autoritatea nu a cules pînă acum date despre studiile pretendenţilor la şefia secţiilor de vot întrucît „Autoritatea Electorală Permanentă nu avea competenţe pentru prelucrarea acestor date cu caracter personal”. Totuşi, acest lucru se va întîmpla de acum înainte, tocmai datorită hotărîrii 15 din 18 noiembrie a.c.: „Autoritatea Electorală Permanentă va colecta date certe despre specialitatea şi nivelul studiilor absolvite şi le va prelucra cu respectarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţia a acestor date”. În plus, AEP va analiza şi ce educaţie au şefii de secţie care au condus alegerile pînă acum în România: „Potrivit art. 10 din Hotărârea Autorităţii Electorale Permanente nr. 15/18.11.2013, lista persoanelor care au exercitat funcţia de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia la scrutinele organizate în anul 2012, va fi transmisă Autorităţii Electorale Permanente în 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii. Statisticile obţinute vor putea fi puse la dispoziţia publicului după definitivarea analizei”.
AEP, însă, ştie că au fost secţii de vot conduse de analfabeţi
Aşadar, în 2013, România nu ştie ce studii aveau cei care i-a condus alegerile din 1989 încoace. Iar în 2013 se decide ca studiile să fie de minimum zece clase. De ce? Exact asta a întrebat „România liberă”. Autoritatea Electorală Permanentă ne-a răspuns: „La procesele electorale anterioare au fost semnalate cazuri în care funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi de locţiitor al acestuia erau ocupate de persoane neştiutoare de carte sau de persoane cu un nivel educaţional inferior celui al învăţământului general obligatoriu.
În absenţa unei prevederi legale exprese privind nivelul de instruire al persoanelor cu o bună reputaţie în localitate, care doresc să devină preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare sau locţiitori ai acestora, Autoritatea Electorală Permanentă nu poate stabili o condiţie privind nivelul educaţional mai restrictivă decât cea a învăţământului general obligatoriu”.
Sursa: articole de presă
Dacă vă întrebaţi de unde ştie AEP că „la procesele electorale anterioare au fost semnalate cazuri în care funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare şi de locţiitor al acestuia erau ocupate de persoane neştiutoare de carte sau de persoane cu un nivel educaţional inferior celui al învăţământului general obligatoriu”, cîtă vreme tot AEP a arătat că nu deţine astfel de date, iată şi explicaţia (tot de la AEP, oficial): „cazurile de care Autoritatea Electorală Permanentă are ştiinţă sunt cele semnalate de presa locală sau centrală”.
La insistenţele „României libere”, AEP ne-a trimis cîteva articole din presa anului 2009 în care se vorbea de o femeie de serviciu, un instalator şi un mecanic ca ocupînd funcţia de şef de secţie de vot, dar nici vorbă de vreun analfabet.
AEP se teme să nu rămînă fără şefi de secţii de vot
Cît despre lipsa oricărei experienţe administrariv-electorale a viitorilor şefi de secţii de vot, AEP a arătat că „posibilitatea avizării favorabile a persoanelor care nu au experienţă în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub condiţia absolvirii unui curs de formare organizat de Autoritatea Electorală Permanentă, a fost introdusă, pe de o parte, pentru a permite accesul persoanelor care deţin competenţele necesare ocupării acestei funcţii însă nu au încă experienţa necesară iar, pe de altă parte, pentru a evita monopolizarea acestor funcţii de către aceleaşi persoane.
În ipoteza în care accesul la funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia ar fi permis numai persoanelor cu experienţă, în mod natural, după trecerea unei anumite perioade de timp, ne-am afla în situaţia absurdă în care nu am putea organiza alegeri din cauza imposibilităţii de a ocupa funcţiile de preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia”.
Procesele-verbale ale alegerilor, pline de erori
Practic, în absenţa unui prag mai ridicat de studii decît cel obligatoriu de zece clase şi doar cu un stagiu de pregătire la AEP, România şi-ar putea vedea alegerile administrate la nivel de secţie de vot de mii de cetăţeni care nu au absolvit nici măcar examenul de bacalaureat. Pericolul este mare: în România există peste 18.000 de secţii de vot iar pentru fiecare secţie trebuie aleşi doi cetăţeni (unul pentru poziţia de şef de secţie, celălalt pentru poziţia de locţiitor). Or, conform unui alt paragraf din răspunsul AEP către „României libere”, „Până la data adoptării hotărârii Autorităţii Electorale Permanente cu nr. 15/18.11.2013, avizarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare s-a realizat exclusiv pe baza verificării proceselor-verbale privind rezultatele alegerilor întocmite de aceştia. Erorile săvârşite în procesul de completare a acestor documente au condus la concluzia că nivelul educaţional al celor care le-au săvârşit era unul scăzut, motiv pentru care prin hotărârea menţionată au fost introduse criterii suplimentare de evaluare a potenţialilor preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare”.
