» Pe 7 iunie, romanii isi vor alege cei 33 de reprezentanti in Parlamentul European.
» Interesele lor ar putea fi aparate mai eficient daca partidele, ministerele si organizatiile profesionale ar solicita cu mai multa exigenta interventia europarlamentarilor.
» Experienta negociatorilor nemti, francezi, britanici sau polonezi dovedeste insa ca numai cine cunoaste Parlamentul European ii poate folosi mecanismele.
Mandate provocatoare 2009-2014
legislatura europeana care va incepe dupa alegerile de pe 7 iunie 2009 este esentiala pentru ceea ce ar trebui sa devina Uniunea Europeana in urmatoarele decenii. Tentativele de reformare dupa extinderea masiva din 2004 si 2007, pana la 27 de state membre, au esuat intr-o prima faza prin respingerea de catre Franta si Olanda in 2005 a Tratatului Constitutional. A fost nevoie de nu mai putin de doi ani de negocieri intense pentru ca statele membre sa reuseasca sa ajunga la un nou acord de reformare a Uniunii.
Acesta poarta numele de Tratatul de la Lisabona, a fost semnat pe 13 decembrie 2007 si a incercat sa evite orice fel de acuzatie ca va transforma Uniunea intr-un superstat european. Referirile la imn si steag au fost excluse, dar probleme de fond privind pastrarea deciziei de catre statele membre care doresc sa-si pastreze dreptul de veto in diverse probleme sau, pur si simplu, sa faca altfel decat altii nasc in continuare disensiuni.
Tratatul de la Lisabona a fost respins de Irlanda prin referendum in iunie 2008, Cehia l-a ratificat cu greu intr-o tara dominata de eurosceptici, iar Bruxelles-ul numara zilele pana in 2010, cand Tratatul de la Lisabona ar trebui sa intre in vigoare. Ca acest lucru sa se intample, Irlanda ar trebui sa se razgandeasca insa la referendumul din toamna.
Ce presupune tranzitia dupa Tratatul de la Lisabona?
Daca Tratatul de la Lisabona va intra in vigoare, Parlamentul European va capata puteri mult sporite fata de ceea ce este in prezent, un organism lucreaza in umbra Comisiei si, mai ales, a Consiliului European (alcatuit din sefii Executivelor din statele membre).
Acum, in domeniul legislativ, in doua treimi din cazuri, PE si Consiliul Uniunii Europene se afla pe picior de egalitate, adica este necesara ajungerea la un consens. Dar in domeniile sensibile (precum politica industriala, politica agricola sau fiscalitatea) PE are numai rol consultativ. Parlamentul poate cere Comisiei sa prezinte anumite propuneri in domeniile in care vrea reglementari suplimentare.
In ceea ce priveste bugetul, deciziile referitoare la cheltuielile obligatorii, deci cele mai importante precum cele agricole sau legate de politica externa, revin Consiliului, in vreme ce PE se pronunta numai asupra cheltuielilor "neobligatorii".
In schimb, PE are un rol-cheie in investirea Comisiei Europene, deoarece aproba sau respinge numirea presedintelui CE si audiaza candidatii la postul de comisar. In 2004, PE a respins candidatura italianului Rocco Buttiglione pentru functia de comisar al justitiei, dupa ce acesta a facut o serie de declaratii controversate. Se poate ajunge insa pana la impunerea demisiei in bloc, cum s-a intamplat in 1999, in urma unui scandal de coruptie, cu echipa condusa de Jacques Santer.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, din 2014, desemnarea comisarilor se va face diferit, sporind insa si mai mult rolul Parlamentului. Nu vor mai fi cate unul pentru fiecare tara, ci fiecare comisar va reprezenta circa doua treimi din numarul de state membre. Pe de alta parte insa, printr-un sistem de rotatie, fiecare tara va avea cate doi sau trei comisari cu mandate de cate cinci ani.
Ce pot face europarlamentarii?
ca sa poata impune interesele celor pe care ii reprezinta, europarlamentarii trebuie sa cunoasca foarte bine cum functioneaza Parlamentul European. Dupa euroalegeri, PE va numara 736 de eurodeputati, cu 49 mai putini decat in actualul mandat. Numarul de reprezentanti ai fiecarei tari difera in functie de populatie: Malta are cei mai putini – 5 eurodeputati, Germania, cei mai multi – 99 de eurodeputati. Membrii PE nu participa la lucrari in delegatii nationale, ci in grupuri politice transnationale potrivit afinitatilor politice.
In actuala formula, Grupul Partidului Popular European are cei mai multi membri: 288 de parlamentari. Din acest grup fac parte democrat-liberalii si udemeristii. Al doilea grup ca marime il reprezinta Partidul Socialist European (217 membri), iar din el fac parte social-democratii. Cu 100 de membri, Alianta Democratilor si Liberalilor ocupa locul al treilea, iar aici ii regasim pe reprezentantii PNL. Parlamentul European este completat de Uniunea pentru Europa Natiunilor (44 de membri), de Grupul Verzilor (43 de mandate), de Stanga Unita (comunisti si fosti comunisti – 41 de alesi), Grupul Independenta si Democratie (eurosceptici – 22 de alesi) si neafiliati politic (30 de eurodeputati).
Aprobarea legislatiei europene
Spre deosebire de colegii din Parlamentul de la Bucuresti, membrii PE nu au drept de initiativa legislativa, proiectele fiind inaintate de Comisia Europeana. Concret, dupa repartizarea in comisiile de specialitate a textului propus de CE, eurodeputatii trec la negocieri, atat cu membrii propriului grup politic, cat si cu cei apartinand celorlalte grupuri. Scopul? Admiterea de amendamente care sa reflecte interesele propriilor cetateni. Deoarece directivele se transforma in legislatie nationala obligatorie, eurodeputatii urmaresc atingerea unor largi majoritati. De aceea atentia maxima este directionata spre lucru in comisii si in grupurile parlamentare, astfel incat sa se ajunga la consens si sa scada sansele ca anumite acte sa fie respinse de parlamentele nationale.
Chiar si asa, nu sunt insa excluse surprizele, asa cum s-a intamplat in cazul Directivei privind stocarea datelor telefonice, respinsa de unele parlamente si atacata la Curtea Europeana de Justitie. Membrii PE pot aduce amendamente si la proiectul de buget propus de Consiliu si Comisie, iar cei din Comisia de control bugetar supravegheaza cheltuielile Uniunii, un aspect esential inclusiv in privinta folosirii fondurilor europene de catre statele membre.
Control democratic si pozitii politice
In afara amendamentelor si a rapoartelor asupra proiectelor de directive, eurodeputatii au la dispozitie si alte instrumente pentru a-si prezenta punctul de vedere: interventii in plenul PE, intrebari adresate Comisiei Europene si Consiliului (interpelarile din Parlamentul romanesc), propuneri de rezolutie si initierea de declaratii ale PE. Parlamentul European poate infiinta comisii de ancheta care sa investigheze eventuala incalcare sau aplicare defectuoasa a dreptului comunitar de catre tarile membre. O astfel de comisie a fost creata, de pilda, dupa aparitia "bolii vacii nebune", a carei activitate s-a incheiat cu infiintarea unei agentii veterinare europene. O alta a vizat controversatele zboruri de prizonieri CIA in Europa, iar rapoartele succesive ale PE au avut darul de a influenta politica europeana fata de Statele Unite.
PDL: "Aperi interesele romanilor facandu-ti treaba!"
Eurodeputatul Maria Petre crede ca a-ti face treaba ca europarlamentar inseamna sa fii prezent si activ, atat in comisiile de specialitate, in grupurile parlamentare si cele de lucru (care reunesc mai multe comisii), cat si in plen. "O prezenta la vot in plen sub 50% iti anuleaza alocarile financiare. O prezenta sub media grupului tau politic te face neeligibil pentru intocmirea rapoartelor si, in egala masura, pentru interventii in plen", a explicat Maria Petre. In mandatul actual, fosta pedelista a facut parte din trei comisii: Dezvoltare regionala (REGI), Agricultura si Dezvoltare rurala (AGRI) si Egalitate intre femei si barbati (FEMM).
"Am promovat cateva lucruri de care agricultura romaneasca are nevoie ca de aer: subventii egale ale fermierilor romani mai devreme de 2016 (acesta e termenul din Tratatul de aderare), cresterea cotelor de lapte alocate Romaniei, un pret minim european de referinta pentru achizitia de la producatori si o crestere a cofinantarii romanesti care se adauga subventiei europene pentru 2009 si 2010", a detaliat eurodeputatul Maria Petre. Ea nu se mai regaseste pe listele PDL si a esuat in incercarea de a candida independent.
Considera ca cea mai mare realizare a ei este raportul la directiva privind fructele in scoli (fructe gratuite pentru clasele I-IV, din anul scolar 2009-2010), cand a obtinut ca finantarea UE sa fie de patru ori mai mare decat initial. "Am vrut ca parintii sa nu fie obligati sa cofinanteze, deoarece pentru Romania, asta ar fi putut insemna compromiterea programului din cauza saraciei", a mai explicat Maria Petre. Ramane de vazut in ce masura aceasta directiva va gasi finantare in scolile romanesti.
PSD: "Nu suntem superprimari. Nu dam case si butelii"
Corina Cretu, actual eurodeputat si candidat din partea PSD, considera ca cel mai important este ca politicienii romani sa cunoasca interesele celor pe care ii reprezinta. "Important este sa definim si sa ierarhizam corect interesele Romaniei, implicit pe cele ale cetatenilor ei", ne-a declarat Corina Cretu. Ea admite insa ca atributiile eurodeputatilor nu sunt clare pentru alegatori: "Nu suntem un soi de superprimari. Nu putem pune «pile» pentru fonduri europene, nu dam case si butelii. Noi atragem atentia asupra problemelor si, acolo unde avem atributii, intervenim pentru rezolvarea lor".
Corina Cretu spune ca a votat mai multe rezolutii si luari de pozitie legate strict de romani. "Cazul cel mai cunoscut este cel al intereselor romanilor din Italia. La presiunile noastre, cu sprijinul grupului PES si al altor grupuri parlamentare, Italia s-a vazut constransa sa renunte la legislatia discriminatorie", a exemplificat Cretu. Au fost insa si alte problemele romanesti ce au ajuns pe agenda PE, precum situatia Catedralei Romano-Catolice "Sfantul Iosif", monument istoric in apararea caruia PE a adoptat o declaratie.
In ceea ce priveste modul in care europarlamentarii pot influenta impartirea banilor europeni, Corina Cretu spune ca se pot depune amendamente, dar "este foarte putin probabil" ca un eurodeputat sa reuseasca de unul singur. "Se pot formula amendamente, dar trebuie construita o majoritate pentru a fi aprobate, trebuie sa fie insusite si de Comisie, si de Consiliu, unde responsabile sunt, pana la urma, guvernele nationale", a explicat Cretu. Este domeniul in care romanii fac cu greu fata pozitiilor documentate ale altor tari.
PNL: "Negocierea e esentiala pana ajungi in plen"
"Daca vrei sa construiesti ceva in Parlamentul European, e important sa eviti pozitiile extrem de conflictuale, virulente", explica europarlamentarul Renate Weber modul in care a reusit sa impuna unele puncte de vedere in Comisia Libertati, Justitie si Afaceri Interne a Parlamentului European. "Rezolutia pe care am initiat-o in legatura cu discriminarea imigrantilor din Italia a fost sprijinita, de exemplu, nu numai de liberali, dar si de socialisti, si de comunisti (stanga). Dar rezolutia care privea Republica Moldova a primit sprijin masiv din partea PPE (dreapta). Socialistii nici n-au vrut sa auda; probabil ca s-au simtit mai aproape de Vladimir Voronin." Renate Weber, locul 3 pe listele PNL, spune insa ca voturile asupra directivelor imbraca deseori haine ideologice foarte stricte.
Asa, de pilda, proiectul de directiva privind timpul de lucru. Consiliul de Ministri a respins raportul favorabil al PE pentru ca au existat tari care l-au blocat prin veto. "Socialistii au votat la unison, explica Renate Weber, dar statele au asteptari foarte diferite. Marea Britanie s-a opus nu numai prin conservatori, ci si prin laburisti, invocand principiul subsidiaritatii. De ce sa hotarasti de la Bruxelles daca doctorii trebuie sa noteze cat a durat fiecare consultatie sau nu?" Renate Weber spune ca romanii sunt prinsi pe picior gresit pentru ca documentatia din partea ministerelor ajunge prea tarziu la Reprezentanta Romaniei de la Bruxelles: "Ce sa fac cu ea in ziua votului, cand ar fi trebuit sa o am inca de la aparitia problemei in dezbatere, la comisii?" In acest timp, "neamtul isi tine discursul stiind exact ce spune guvernul federal, ce spune landul si ce spun organizatiile profesionale".
UDMR: "E cruciala abilitatea de a cauta aliante"
Eurodeputatul Iuliu Winkler, aflat din nou pe lista UDMR la alegerile din 7 iunie, considera ca un europarlamentar trebuie sa cumuleze mai multi factori, incepand cu o solida baza profesionala si o cunoastere aprofundata a pozitiei si intereselor tarii in domeniile sensibile. "Apoi, trebuie sa cunosti foarte bine politicile Uniunii Europene, sa stii pe cat se poate de bine interesele celor mai puternice state membre. E important sa ai abilitatea sa cauti aliante si sa-ti construiesti strategiile in contextul european", a adaugat Winkler. In opinia acestuia, deosebit de importanta este insa si comunicarea cu institutiile "de acasa", inclusiv cu mediile profesionale, sindicale si asociative.
In ceea ce priveste actualul mandat, Winkler spune ca a sustinut "toate masurile favorabile Romaniei" legate de domeniul intreprinderilor mici si mijlocii, al comertului international si al dezvoltarii regionale. La toate acestea se adauga preocuparea UDMR fata de un cadru juridic obligatoriu pentru toate statele membre ale UE, prin care sa se asigure protectia co-munitatilor etnice minoritare si sa se statueze ca "diversele forme de autonomie si autodeterminare reprezinta solutii viabile pentru constructia europeana". In ceea ce priveste modul in care europarlamentarii pot influenta impartirea banilor europeni, Winkler a dat ca exemplu alocarea in avans, in cadrul Planului European de Relansare Economica, a 5 miliarde de euro, din care 200 de milioane revin Proiectului Nabucco, extrem de important pentru Romania. Eurodeputatul UDMR a mai precizat ca din toamna acestui an vor fi discutate alocarile bugetare pentru perioada 2014-2020.
