Demnitarii vor ţine la secret unde au proprietăţi, cum şi când le-au dobândit, unde au acţiuni şi pe cine au împrumutat, iar Llderii de sindicat nu vor mai fi obligaţi să-şi declare averile şi interesele, Toate acestea dacă Senatul adoptă noua lege ANI în varianta Guvernului, aprobată deja de Camera Deputaţilor.
Proiectul legii Agenţiei Naţionale de Integritate – răspuns al Guvernului la decizia Curţii Constituţionale prin care a fost paralizată practic activitatea verificării averilor, conflictelor de interese şi incompatibilităţilor – vine cu facilităţi pentru demnitari şi constrângeri pentru inspectorii de integritate.
Principalele beneficii pentru cei aflaţi în funcţii derivă din diferenţierea declaraţiilor de avere (rebotezate declaraţii de patrimoniu) în declaraţii publice şi declaraţii confidenţiale. Din documentele ce vor putea fi accesate de jurnalişti şi cetăţeni lipsesc nu doar adresele unde aceştia au terenuri şi case sau numele băncilor la care au conturi, aşa cum a anunţat premierul Emil Boc. În cazul caselor şi terenurilor, de pildă, lipsesc informaţiile privind suprafaţa, anul şi modul dobândirii bunului şi titularul. Informaţii deosebit de importante, dacă ne gândim că una e un teren de 500 de metri pătraţi şi alta e unul de mai multe hectare. Şi una e să fi cumpărat un bun şi alta e să-l fi moştenit. Dacă formularele declaraţiilor de avere ar fi arătat până acum aşa cum s-a gândit Guvernul Boc, nu s-ar mai fi aflat nici de zecile de hectare pe care le avea, la sfârşitul lui 2008, în Bucureşti şi Ilfov, consilierul judeţean PDL Gheorghe Pistol. Cum nu s-ar mai fi aflat nici de moştenirea „mătuşii Tamara” sau de schema prin care politicienii îşi cumpărau case şi terenuri pe numele soţiei.
Apoi, în privinţa conturilor bancare lipseşte şi data constituirii acestora, ceea ce face imposibil pentru jurnalişti şi publicul larg să afle dacă este vorba de conturi deschise pe durata mandatului.
Din declaraţiile care vor ajunge sub ochii cetăţenilor lipsesc cu desăvârşire şi informaţiile legate de firmele unde demnitarii sunt acţionari, de persoanele cărora le-au împrumutat bani sau de la care au împrumutat bani. Cu alte cuvinte, va fi imposibil să mai aflăm cazuri precum cel al ministrului de Interne Vasile Blaga, care a împrumutat în 2007 peste 300.000 de euro pentru a cumpăra un apartament de la Verestoy Attila (UDMR).
Nu în ultimul rând, din noile declaraţii de patrimoniu va fi greu de desluşit câţi bani câştigă demnitarul din alte surse decât salariul (închirieri, consultanţă, pensii, etc.).
Reguli mai stricte pentru inspectorii de integritate
Faţă de cum era până acum, după adoptarea noii legi inspectorii de integritate se vor putea raporta „exclusiv” la informaţiile publice „până la informarea persoanei care face obiectul analizei şi invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere”. De abia după îndeplinirea acestei etape, inspectorii vor putea solicita informaţii care nu sunt publice persoanelor fizice sau juridice, acestea având obligaţia să răspundă în termen de 20 de zile lucrătoare (faţă de 10 zile, cât era până acum).
În cazul persoanelor eliberate sau destituite din funcţie pe motiv de conflict de interese sau incompatibilitate, vechea Lege ANI prevedea interdicţia de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de trei ani. Mai „generos”, Guvernul a stabilit în proiectul său ca interdicţia să fie numai un an, dar deputaţii-jurişti au mers pe forma iniţială.
Apoi, din rândul celor care au obligaţia să-şi declare averile şi interele au fost scoşi preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale. Au fost introduşi, în schimb, europarlamentarii şi cei din instituţiile şi autorităţile publice care administrează sau implementează programe sau proiecte finanţate din fonduri externe ori din fonduri bugetare.
Pe bandă rulantă
Sub presiunea îndemnului guvernamental şi prezidenţial de a fi adoptată cât mai repede o lege care să permită funcţionarea în continuare a ANI, deputaţii au votat ieri proiectul, şi în Comisia juridică, şi în plen. Au fost aduse câteva amendamente, dar nu de natură să dea mai multă putere Agenţiei. Din contră, chiar. De pildă, deputaţii-jurişti au respins amendamentul independentului Eugen Nicolicea prin care inspectorii de integritate ar fi putut cerceta averile demnitarilor în decursul a trei ani de la încetarea exercitării funcţiei (faţă de un an, cât este în proiectul Guvernului Boc). Au acceptat, în schimb, la propunerea deputatului UDMR Mate Andras-Levente, un amendament potrivit căruia inspectorii de integritate îşi vor desfăşura activitatea „sub sancţiunea răspunderii juridice”. De asemenea, faţă de proiectul guvernamental, deputaţii-jurişti au redus (de la 10.000 de lei la 2.000 de lei) limita superioară a amenzilor ce pot fi aplicate în cazul nedepunerii în termen a declaraţiilor de avere şi interese. Apoi, în privinţa formularelor declaraţiilor, la propunerea deputatului PSD Silvestru Lup, Comisia juridică a decis să fie declarate doar cadourile sau serviciile a căror valoare depăşeşte 2.000 de euro (faţă de 300 de euro, cât stabilise Guvernul).
Pe parcursul dezbaterilor, liberalii au criticat proiectul Guvernului. „ANI devine căţeluşul cu dinţi de lapte, priponit bine în lesa puterii”, a declarat fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu, în vreme ce deputatul Ciprian Dobre a arătat că „proiectului de lege îi lipsesc măsurile de descurajare de a dobândi averi nejustificabile”. La rândul lor, deputaţii PSD s-au abţinut de la vot invocând, prin intermediul preşedintelui Victor Ponta, că nu au „nici un fel de garanţie” că proiectul Guvernului este constituţional.
De acum încolo la secret:
– suprafaţa terenului/casei, titularul bunului (demnitarul sau soţia acestuia), anul şi modul de dobândire a acestuia
– anul constituirii conturilor bancare
– firmele la care demnitarul este acţionar
– de la cine a împrumutat bani sau pe cine a creditat
– câţi bani au fost încasaţi din activităţi didactice sau de consiliere, din închirierea unor bunuri ori din pensii
– nu vor mai fi obligaţi să-şi declare averile preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii şi trezorierii federaţiilor şi confederaţiilor sindicale
