Evoluţiile de peste Prut lasă România fără argumente în strategia de susţinere a Republicii Moldova la Bruxelles, dar, pe de altă parte, nici preşedintele Traian Băsescu, nici Ministerul de Externe nu au tras un semnal de alarmă în acest sens.
Partidul Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM) a ieşit din Acordul Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), aruncând astfel în aer coaliţia guvernamentală formată din cele trei partide pro-occidentale: PLDM, Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL).
Premierul democrat-liberal, Vlad Filat, a anunţat că ar vrea să negocieze un nou acord care să excludă “principiile oligarhice” şi l-a acuzat pe vicepre-şedintele Parlamentului, democratul Vlad Plahotniuc, că şi-ar fi cumpărat locul în politică şi că acum vrea să cumpere “o ţară întreagă”.
Între resetarea Alianţei şi destrămarea ei distanţa este însă foarte mică, ţinând cont de faptul că premierul moldovean trebuie să deconteze o serie de eşecuri în faţa alegătorilor săi, cărora le-a promis că vor putea călători fără vize în Uniunea Europeană începând cu acest an, că Republica Moldova va semna un Acord de asociere cu UE, care să ducă ţara într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat în rândul statelor comunitare şi că statul moldovean va putea profita de un Acord de liber schimb cu Uniunea Europeană.
Principala miză a premierului moldovean, ţinând cont de alegerile de anul viitor, ar fi fost chestiunea ridicării vizelor, dar cum această posibilitate nu se mai întrevede, Filat încearcă o reabilitare în spaţiul public diabolizându-l pe Plahotniuc: „Suntem martorii unei campanii de sacrificare a intereselor statului în numele intereselor unei persoane”.
Premierul a îngroşat criticile, menţionând că pentru Plahotniuc “noţiuni ca statul de drept, democraţie, bunăstarea cetăţenilor, integrare europeană sunt cuvinte fără sens”, iar “Moldova este sub asediul unei structuri oligarhice, iar această stare de lucruri nu mai poate continua”.
Preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, şef al PD, a declarat că Republica Moldova nu va semna la toamnă, aşa cum spera, Acordul de asociere cu UE şi că acesta este doar unul dintre eşecurile pe care premierul liberal-democrat, Vlad Filat, ar vrea să le ascundă, provocând o criză politică majoră. În schimb, consilierul pentru politici publice al premierului moldovean, Nicu Popescu, a declarat pentru Radio Europa Liberă că “prin apelul la renegocierea alianţei se încearcă o resuscitare a acesteia, în baza unor noi principii, care ar face posibilă nu doar continuarea, dar mai degrabă accelerarea procesului de apropiere de Uniunea Europeană”.
Consilierul premierului de la Chişinău consideră că AIE “se afla de ceva timp într-o situaţie dificilă”, “nu funcţiona”, “practic nu era existentă” şi că Vlad Filat “încearcă o resuscitare a Alianţei” pe baza unor principii care să “accelereze” procesul de apropiere de UE.
Controverse care despart taberele politice
În scandalul dintre PDL şi PD, liberalii moldoveni încearcă să medieze situaţia, dar ecuaţia este destul de dificilă, fiindcă democrat-liberalii ar vrea să reducă rolul democraţilor în arcul guvernamental, acuzându-i pe aceştia că au pus mâna pe tot ceea ce înseamnă justiţie, de la procuratura generală la curtea supremă, pentru a-şi proteja propriii miniştri anchetaţi de corupţie, dar şi clienţii politici.
Protagoniştii şi restanţele care pot atârna greu
În Republica Moldova, Alianţa pentru Integrare Europeană, aflată la guvernare de trei ani, a primit mereu laude din partea Uniunii Europene pentru reformele demarate, numai că aceste reforme s-au oprit de cele mai multe ori pe hârtie, iar politica internă a fost marcată permanent de reglările de conturi dintre premierul Vlad Filat, preşedintele Partidului Democrat Liberal, şi Vlad Plahotniuc, vicepreşedintele democrat al Parlamentului.
Ambii au profitat de tranziţia complicată din Republica Moldova şi au devenit prosperi oameni de afaceri.
Vlad Filat (44 de ani) a fost membru al Partidului Democrat până în 2007, când a înfiinţat PDL, şi a rămas cu diverse avantaje din perioada când era şeful Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat (1998). Vlad Plahotniuc (47 de ani), un controversat om de afaceri, are o avere cotată la 300 milioane dolari, potrivit revistei ucrainene “Delo”, şi controlează un important trust media, inclusiv Publika TV, postul de televiziune înfiinţat de Sorin Ovidiu Vîntu la Chişinău.
Pe tot acest fundal complicat, săptămâna viitoare sunt aşteptaţi la Chişinău şefii diplomaţiei Marii Britanii, William Hague, al Poloniei, Radosław Sikorski, şi al Suediei, Carl Bildt, în încercarea de a mobiliza forţele democratice pentru continuarea drumului european.
Lipseşte din acest peisaj România, care şi-a asumat rolul de protector al Republicii Moldova la Bruxelles, dar care şi-a neglijat adesea promisiunile făcute.
