Corespondenţă din Washington D.C.
Există cel puţin două mize în vizita fulger pe care a făcu-o ieri la Washington preşedintele Traian Băsescu: asumarea unui nou Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite şi finalizarea în termeni mai buni pentru România a acordului privind instalarea scutului anti-rachetă de la Deveselu.
Pentru ambele situaţii era necesară prezenţa preşedintelui român în capitala SUA, fiindcă ultimele detalii au fost convenite ieri între Traian Băsescu şi Joe Biden, vicepreşedintele American. Tratativele au fost duse până acum sub comanda secretarului de stat din ministerul de Externe, Bogdan Aurescu şi cu toate că acordul privind scutul anti-rachetă a fost parafat acum 3 luni între reeprezentanţii celor două părţi, România a vrut să facă mai clare unele preevederi.
Tot Aurescu a pregătit terenul şi pentru noul document al parteneriatului strategic ce va conţine o dimensiune politică mai „accentuată”, după modelul textului similar semnat între Varşovia şi Washington. În această zonă Statele Unite au astfel de parteneriate strategice cu Turcia., Polonia, Israel şi România.
Bucureştiul şi-a dorit un document mai explicit sau măcar la fel ca celelalte pe care le-a semnat SUA cu ceilalţi parteneri strategici. Interlocutorul lui Traian Băsescu în discuţiile de la Washington pe teme strategice a fost Joe Biden, fiindcă în administraţia americană el se ocupă la nivelul cel mai înalt de chestiunile care ţin de geopolitică şi securitate naţională.
Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI este „mai extins şi mai profund” şi se referă la zece domenii de „cooperare întărită”, potrivit Declaratiei comune convenite de Traian Basescu si Barak Obama:
– sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice
– dezarmarea, controlul armamentelor
– combaterea terorismului şi consolidarea schimbului de informaţii
– cooperarea în cadrul NATO
– cooperarea regională şi stabilitatea, inclusiv în Europa de Est şi în Balcanii de Vest
– comerţul şi investiţiile, inclusiv prin facilitarea contactelor între comunităţile de afaceri
– securitatea energetică, inclusiv asigurarea diversităţii surselor şi a reţelelor de transport
– democraţia şi statul de drept inclusiv prin susţinerea fermă a acestor valori în fostele state URSS, respectiv Moldova şi Ucraina
– educaţia, facilitarea schimburilor în mediul profesional, a mediului ştiinţific
– ştiinţa şi tehnologia.
Traian Băsescu a declarat că această zi, în care a fost adoptat acest parteneriat strategic, va rămâne în istoria României. Citeşte aici ce alte declaraţii a mai făcut preşedintele Băsescu după întâlnirea cu Barack Obama.
România a semnat în 1997 parteneriatul strategic cu SUA, dar punerea lui în practică a început abia după atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001. Traian Băsescu a vrut să „îmbunătăţească” acest parteneriat înainte de alegerile preezidenţiale caree vor avea loc anul viitor în SUA. Preşedintele român s-a grăbit cu acest document, profitând de semnarea Acordului privind scutul anti-rachetă, semnare care fusese programată pentru această toamnă.
Preşedintele Traian Băsescu a adoptat împreună cu omologul său Barack Obama acest nou Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI într-o întâlnire de circa 30 de minute, pe parcursul căreia a putut să abordeze si problema liberalizării vizelor pentru cetăţenii români care vor să călătorească în SUA.
Potrivit unor surse bine informate aceasta liberalizare a vizelor ar fi posibila pe termen mediu spre scurt atât pentru România cât şi pentru Polonia, cei mai importanţi aliaţi ai SUA din fostul lagăr socialist. Deocamdată România nu se califică pentru ridicarea vizelor fiindcă aproape 25% dintre cetăţenii autohtoni care cer vize sunt respinşi.
Un înalt diplomat ne-a spus că gradul de respingere nu ar reflecta realitatea pentru că mulţi dintre cei care sunt respinşi sunt vinovaţi doar de completarea greşită a formularelor, iar „birocraţia americană este stufoasă şi inflexibilă”. Pornind de la acestă premiză, dar si de la ipoteza demonstrata ca România este un partener serios al SUA, Bucurestiul se aşteaptă la schimbarea regulilor şi liberalizarea vizelor.
Preşedintele Obama a vorbit de altfel în declaraţia comună privind parteneriartul strategic al secolului XXI despre legislaţia co-iniţiată de un număr de membri ai Congresului care va reforma modul în care statele se califică pentru programul Visa Waiver, pentru a se asigura că „aliaţii săi puternici primesc aprecierea corespunzătoare”. Această legislaţie prevede ca statele din programul Visa Waiver să se angajeze la o cooperare anti-teroristă intensificată cu SUA.
O altă temă dezbătută de Traian Băsescu şi Barack Obama a fost legată de importanţa scutului anti-rachetă. De altfel, după întâlnireea celor doi preşedinţi, ministrul de externe Teodor Baconski şi secretarul de stat american Hillary Clinton au şi semnat Acordul privind găzduirea pe teritoriul României a componentelor terestre ale scutului anti-rachetă.
Acest acord încheiat pe „o perioadă nedeterminată”, va face din România un jucător central în viitoarele operaţiuni ale NATO. În text se specifică faptul că sistemul anti-rachetă va fi utilizat exclusiv în scopuri de legitimă apărare.
Documentul consacră garanţii de securitate pentru România, nu doar în contextul oferirii de NATO, ci şi prin specificarea angajamentului ferm al SUA de a apăra teritoriul României prin intermediul sistemului anti-rachetă contra riscurilor date de rachetele balistice dar şi contrar oricărui atac efectiv. Acordul exclude complet răspunderea României pentru eventualele prejudicii cauzate în afara teritoriului României prin operarea sistemului anti-rachetă, această răspundere revenind în consecinţă Statelor Unite.
