În ciuda criticilor prezidenţiale, coaliţia la putere pare decisă să nu renunţe la introducerea „coşului pensionarului”. Proiectul de hotărâre de guvern ridică însă mai multe semne de întrebare.
Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale vor înfiinţa societăţi comerciale sau vor extinde obiectul de activitate al societăţilor existente, astfel încât să poată fi derulate activităţi de comerţ cu produse alimentare de bază exclusiv către pensionari, se arată în proiectul de hotărâre de guvern, publicat de Mediafax.
În urmă cu doar două zile, vicepreşedintele UNPR Valeriu Steriu arăta însă că programul nu va semăna cu economatele Guvernului Adrian Năstase. „Nu va fi realizată desfacerea prin economate în care unii primari vor dori să facă anumite construcţii, cum a fost într-un sector în Bucureşti”, declara Steriu. Liderul UNPR mai spunea că va fi folosit un sistem asemănător celui Programului European pentru Persoane Defavorizate, desfăşurat prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.
Implică sau nu efort bugetar?
Proiectul hotărârii de guvern mai prevede ca societăţile comerciale menţionate să achiziţioneze „prin licitaţie publică alimentele de bază destinate vânzării către societăţi comerciale înfiinţate de consiliile locale sau al căror obiectiv de activitate a fost extins, din respectivul judeţ, sau după caz, direct către pensionari”. Pe de o parte, se înţelege din paragraf că va exista posibilitatea creării unui lanţ de societăţi comerciale, caz în care se pune întrebarea în ce măsură mai este posibil ca alimentele respective să ajungă la beneficiari la preţuri mai mici cu circa 30%, aşa cum se lăudau politicienii. Mai ales că acelaşi proiect de hotărâre de guvern prevede că „societăţile vor practica un adaos comercial care să asigure acoperirea cheltuielilor ocazionate de realizarea acestei activităţi”.
Pe de altă parte, cu ce bani vor fi organizate licitaţiile? Nu de alta, dar în memorandumul aprobat de Guvernul Boc, la sfârşitul lunii iulie, se spunea că „programul nu implică un efort bugetar, nu se acordă subvenţii sau sprijin financiar şi nu are impact negativ asupra încasărilor de TVA”. Sursa de finanţare nu este explicitată nici când se stabileşte ca Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale să pună la dispoziţie „contra cost” spaţii pentru depozitarea alimentelor de bază.
În ceea ce priveşte componenţa „coşului de solidaritate”, aceasta va fi stabilită tot de consiliile judeţene şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, urmând ca pachetul să includă făină, zahăr, ulei, mălai şi orez, dar şi alte produse alimentare cu termen lung de valabilitate. Aceleaşi consilii vor avea puterea de a decide criteriile de identificare a beneficiarilor şi cum va fi organizată vânzarea produselor alimentare de bază. Cu doar două zile în urmă, preşedintele Traian Băsescu şi-a reînnoit apelul la „reţinere şi prudenţă” către politicieni, în special către cei de la putere. „Menţinerea stabilităţii este cuvântul de ordine şi nu alunecarea în populism”, a declarat şeful statului.
