Proiectul de revizuire a Constituţiei trebuie să facă o alegere clară pentru un anumit sistem de guvernământ, să clarifice prerogativele preşedintelui şi premierului, să simplifice procedura legislativă şi să limiteze „la minimum“ nevoia de ordonanţe de Guvern. Acestea sunt doar câteva dintre recomandările formulate de Comisia de la Veneţia ca urmare a analizării proiectului de revizuire trimis de Parlamentul României.
Se impune o precizare încă de la început: faţă de Curtea Constituţională, care a raportat articolele proiectului de revizuire exclusiv la Constituţia României în vigoare (mai ales la limitele revizuirii, impuse de art. 152), Comisia de la Veneţia a analizat proiectul prin prisma standardelor europene în materie şi a opiniei adoptate anterior de Comisie, în 2012. Prin urmare, unele articole indicate de Comisie coincid cu cele declarate neconstituţionale de CCR, altele nu.
Numeroase aspecte-cheie, neclarificate
Salutând iniţiativa autorităţilor române de a lansa procesul revizuirii Legii fundamentale în urma crizei politice din vara anului 2012 (a doua încercare de demitere a preşedintelui Traian Băsescu), Comisia atrage însă atenţia că numai o parte din recomandările formulate anterior au fost transpuse în textul actualului proiect.
Este vorba, într-o oarecare măsură, de clarificarea atribuţiilor preşedintelui şi Guvernului în probleme de politică externă, de mecanismul de schimbare din funcţie a Avocatului Poporului şi de procedura de revocare a şefului statului, în sensul introducerii ideii de dizolvare a Parlamentului dacă se organizează un referendum de demitere a preşedintelui, iar propunerea de demitere nu întruneşte majoritatea voturilor valabil exprimate.
Citeşte şi: Comisia de la Veneţia: Proiectul de revizuire a Constituţiei necesită îmbunătăţiri de formă şi de fond
Comisia de la Veneţia atrage însă atenţia că au rămas neclarificate o sumedenie de aspecte-cheie, subliniate şi anterior, precum alegerea clară a unei forme de guvernământ (plecând de la care să fie reaşezate atribuţiile şi relaţiile dintre cele mai înalte instituţii ale statului), clarificarea prerogativelor preşedintelui şi premierului, dar şi simplificarea procedurii legislative şi limitarea la minimum a nevoii de ordonanţe de Guvern.
Nu în ultimul rând, Comisia de la Veneţia atenţionează că este necesară şi „o bază legală clară şi îmbunătăţită“ care să permită Consiliului Superior al Magistraturii să-şi îndeplinească efectiv sarcina de garant al independenţei corpului judiciar.
Lipsa de transparenţă, sancţionată dur
În opinia adoptată în sesiunea plenară din 21-22 martie se arată că forul internaţional găseşte „regretabil“ faptul că, după câţiva paşi pozitivi în direcţia unui proces deschis de dezbatere şi consultare, autorităţile au făcut prea puţine eforturi pentru a permite discuţii transparente şi cuprinzătoare cu diferitele cercuri interesate. „Potrivit informaţiilor disponibile, se pare că de la întâlnirea cu delegaţia Comisiei, din iulie 2013, nu a mai fost organizată nici o dezbatere publică la iniţiativa autorităţilor cu privire la proiectul preliminar“, se arată în opinia Comisiei de la Veneţia.
În cele ce urmează, „România liberă“ vă prezintă câteva dintre observaţiile forului de la Veneţia.
Forma de guvernământ: Apreciind drept „regretabil“ faptul că nu a fost clarificat acest aspect, Comisia arată că şi proiectul de revizuire conturează un sistem semi-parlamentar şi/sau semi-prezidenţial, unele amendamente extinzând prerogativele preşedintelui (vezi atribuţia de a propune candidaţii la şefia SRI şi SIE), în timp ce altele le restrâng (vezi interdicţia de a refuza numirea sau revocarea unor miniştri sau procedura impusă la desemnarea prim-ministrului). Clarificări se impun, în opinia Comisiei, şi în ceea ce priveşte reprezentarea României la reuniunile instituţiilor UE (care ar urma să fie asigurată de Guvern, cu excepţia cazurilor în care temă sunt relaţiile externe ale UE, politica de securitate comună, modificarea sau completarea tratatelor constitutive ale UE, cazuri în care reprezentarea va fi asigurată de preşedinte). Similar, ar trebui clarificată relaţia preşedinte-Guvern în domeniul securităţii naţionale.
Suspendarea preşedintelui: Comisia precizează că punctul său de vedere din 2012 cu privire la procedura suspendării şefului statului este valabil în continuare şi că proiectul de revizuire nu a adus clarificările cerute atunci. Comisia spunea atunci că, dacă se doreşte păstrarea procedurii de suspendare, trebuie evitată o confuzie între responsabilitatea legală şi cea politică a preşedintelui. Pe acest considerent, Comisia recomandă ca procedura care urmează deciziei Parlamentului de suspendare să fie transferată la o instanţă.
Audierea în comisii:Comisia de la Veneţia consideră că trebuie aduse clarificări la alineatul nou potrivit căruia orice persoană are obligaţia de a se prezenta în faţa unei comisii parlamentare. Forul arată că, dacă este vorba de comisii parlamentare de anchetă şi dacă se oferă anumite garanţii, atunci o astfel de obligaţie ar putea apărea acceptabilă. Chiar şi asa, Comisia crede că ar trebui să se indice că activitatea comisiei de anchetă nu interferează cu procedurile legale în desfăşurare legate de faptele specifice care au determinat înfiinţarea comisiei.
Referirea la Casa Regală:Este considerată o dispoziţie „deosebit de neobişnuită“ a fi găsită într-o constituţie republicană, în special într-una care interzice în mod expres orice amendament care ar putea altera caracterul republican al statului. Proiectul de revizuire introducea un nou alineat la art. 1, care spune că „România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale“.
Recunoaşterea zonelor tradiţionale: Un alineat nou introdus la art. 3 din Constituţie ar fi permis ca, prin lege organică, să poată fi recunoscute „zone tradiţionale ca subdiviziuni administrative ale regiunilor“. Comisia de la Veneţia arată că este neclar înţelesul sintagmei „zone tradiţionale“, la fel cum este neclar ce tip de subdiviziuni administrative şi cu ce organizare ar putea rezulta. De asemenea, Comisia atrage atenţia că nu se impune introducerea unui nou alineat care să stabilească dreptul minorităţilor naţionale de a „folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă“.
Arestarea preventivă:Proiectul de revizuire propunea modificarea art. 23, alin. 4, în sensul că „arestarea preventivă se dispune de judecătorul instanţei de judecată competentă să judece fondul cauzei, în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal, după punerea în mişcare a acţiunii penale“. Comisia arată că, deşi modificarea ar trebui privită, în principiu, ca un pas înainte (în sensul eliminării arbitrariului în desemnarea judecătorilor care să se ocupe de astfel de cazuri), se poate interpreta şi ca o cale de a înlătura indirect jurisdicţia specială pe care o are Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţia cu membrii Parlamentului. „Potrivit informaţiilor disponibile Comisiei de la Veneţia, Înalta Curte s-a dovedit capabilă să acţioneze efectiv în cazul unei presupuse încălcări a legii de către membrii Parlamentului“, se arată în opinia Comisiei.
Interceptări doar în cursul procesului:Potrivit proiectului de revizuire, interceptarea convorbirilor şi a comunicărilor (inclusiv în mediul ambiental), percheziţia informatică, obţinerea datelor informatice şi identificarea utilizatorului s-ar fi putut dispune doar de judecătorul instanţei competente să judece fondul cauzei şi numai în cursul procesului penal. Comisia arată însă că fără aceste tehnici ar fi imposibil, de exemplu, să fie identificate şi acuzate persoane care produc pornografie infantilă pe internet şi că s-ar putea ajunge la un „eşec în apărarea drepturilor multor victime“.
Rolul Avocatului Poporului: În urma reformulării propuse la art. 58 alin. 1, Avocatul Poporului ar urma să fie „instituţia autonomă care are drept scop promovarea şi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, în raporturile acestora cu autorităţile publice“. Comisia de la Veneţia arată că s-ar reduce sfera de acţiune a Avocatului Poporului (s-ar adresa doar cetăţenilor, nu „persoanelor fizice“, aşa cum este în prezent în Constituţie) şi atrage atenţia că s-ar putea interpreta în sensul limitării dreptului Avocatului Poporului de a pune sub semnul întrebării constituţionalitatea ordonanţelor Guvernului.
Limitarea ordonanţelor de urgenţă: Încă din 2012, Comisia a atras atenţia asupra numărului prea mare de ordonanţe de urgenţă şi a recomandat simplificarea procedurii legislative astfel încât să nu mai fie nevoie de emiterea ordonanţelor (adică, să fie adoptate proiecte de lege într-un timp rezonabil). Atrăgând atenţia că proiectul de revizuire nu rezolvă problema, Comisia apreciază acest fapt ca fiind „cu atât mai îngrijorător“ cu cât Executivul instalat după alegerile din 2012 continuă să le utilizeze pe o scară largă (peste 100 de ordonanţe de urgenţă în 2013). Totodată, Comisia concluzionează că emiterea ordonanţelor de urgenţă constituie mai degrabă o cale de a reglementa mai uşor subiecte controversate, în contextul în care Avocatul Poporului este singura instituţie îndreptăţită să ridice problema constituţionalităţii acestor acte.
Alegerea preşedintelui CSM: Proiectul de revizuire propunea ca preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să fie ales dintre cei nouă judecători membri, nu şi din rândul procurorilor. Comisia apreciază că această modificare reprezintă „un pas înapoi“, deoarece este vorba de un singur Consiliu, care reprezintă cele două ramuri ale sistemului judiciar, şi nu ar fi corect ca preşedintele să fie ales doar dintr-una din ramuri. De asemenea, Comisia consideră că reducerea mandatului membrilor CSM (de la 6 la 4 ani) ar putea ridica probleme din perspectiva independenţei acestora în cazul unor alegeri simultane cu cele parlamentare.
Refuzarea învăţământului religios: Proiectul de revizuire stabileşte că „statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege“. Comisia recomandă să fie garantat, de asemenea, dreptul de a nu participa la învăţământul religios.
Adoptarea Constituţiei, în stand-by
După destrâmarea USL, modificarea Constituţiei nu mai pare să fie o prioritate. Nu mai există o majoritate parlamentară de două treimi iar PSD nu mai vrea să reducă atribuţiile preşedintelui, în condiţiile în care va avea propriul candidat.Membrii comisiei de revizuire a Constituţiei spun că vor accepta observaţiile Comisiei de la Veneţia, dar nu este clar când se va întâmpla acest lucru.
În mod semnificativ, imediat după apariţia opiniei Comisiei de la Veneţia, premierul Victor Ponta a ţinut să reamintescă faptul că în fruntea Comisiei constituţionale este preşedintele PNL, Crin Antonescu, deşi PSD are cei mai mulţi parlamentari în acest for.
De altfel, faptul că modificarea Constituţiei nu mai este o prioritate reiese şi din declaraţiile senatorului Ioan Chelaru (PSD), care a reprezentat Comisia Constituţională în faţa Comisiei de la Veneţia. “M-am angajat în faţa comisiei, în numele statului român, că suntem pe deplin angajaţi să participăm la o dezbatere aprofundată şi favorabilă includerii sugestiilor din aviz.”, a afirmat Chelaru. El a adăugat, însă, că referendumul pentru modificarea Constituţiei va avea loc, cel mai probabil în 2015 – adică după alegerea noului preşedinte.
Şi Florin Iordache (PSD), un alt membru al Comisiei constituţionale susţine că parlamentarii vor analiza cu atenţie propunerile Comisiei de la Veneţia, chiar dacă materialul are doar valoare de opinie. “Bineînţeles că vom ţine cont, de aceea am şi trimis proiectul de Constituţie Comisiei de la Veneţia. În cadrul comisiei vom analiza atât poziţia Curţii Constituţionale, cât şi pe cea a Comisiei de la Veneţia. Noi suntem obligaţi juridic doar să respectăm decizia CCR, dar vom ţine cont şi de recomandările Comisiei de la Veneţia”, a precizat Iordache.
La rândul său, Alina Gorghiu (PNL), membru în Comisia constituţională susţine că ar fi necesară acceptarea sugestiilor. “Noi am promis că vom analiza şi vom adopta sugestiile Comisiei de la Veneţia. Ar fi de bun simţ să ducem la bun sfârşit proiectul de modificare a Constituţiei, asumat în campania electorală, chiar dacă într-o altă configuraţie politică”, afirmă Gorghiu. Ea a adăugat, însă, că deciziile comisiei depind, acum, de PSD, partid care deţine majoritatea alături de UNPR, PC şi UDMR. “În mod normal, ar trebui să avem interesul de a clarifica vulnerabilităţile din Constituţie. Dacă PSD nu mai are interes să modifice Constituţia, să spună lucrurile clar. Cred, însă, că PSD va fi preocupat să nu se facă de râs”, a adăugat Gorghiu.
În luna februarie, înainte de ruperea USL, liderii alianţei spuneau că va fi organizat referendumul de revizuire a Constituţiei o dată cu alegerile europarlamentare din 25 mai. Pentru a nu spune, totuşi, public că actuala putere (PSD-UNPR-PC-UDMR) renunţă la revizuirea Constituţiei, reprezentanţii arcului guvernamental vorbesc acum de un eventual referendum de revizuire în 2015.