» Pentru prima data, Romania isi poate negocia din timp un portofoliu influent in Comisia Europeana. Jocurile politice virulente fac presedintia sa prefere un independent.
Cei implicati in negocierile interne sustin la unison ca discutia privind nominalizarea unui comisar european de catre Romania este prematura inaintea datei de 7 iunie. Totusi, exista cativa posibili candidati cu sanse mai mari de a ajunge la Bruxelles intr-un astfel de post.
Monica Macovei (PDL) si Adrian Severin (PSD) sunt adversari directi in aceasta confruntare. "Reducerea fondurilor a devenit un joc in Romania. Inclusiv Monica Macovei a inveninat Romania cu argumente neadevarate. (…) Calea spre sanctiuni este deschisa de lucrarea antiromaneasca a unor colegi din politica romaneasca, care gasesc la Bruxelles urechi dispuse sa-i asculte", a declarat Severin, cap de lista numarul 1 la europarlamentare pentru PSD. "Severin, in Parlamentul European, se comporta ca avocatul lui Adrian Nastase si cauta sa-l salveze de la orice proces. (…) Cei din PSD nu sunt credibili acolo, la Bruxelles, pentru ca ei au mintit ani de zile si au adus Romaniei stegulete rosii pe Justitie", a replicat Monica Macovei, anuland verbal influenta de care se foloseste PSD in grupul socialist din PE.
Cu o buna reputatie europeana, Monica Macovei stie ca structurile europene sunt un teren in care regulile negocierii sunt infinit mai stricte decat in tara. si admite ca in aceasta privinta mai are de invatat: "Mi-am dezvoltat tenacitatea, puterea, incapatanarea , capacitatea de a nu renunta alaturi de prietenii din organizatiile civice. Voi face politica europeana la fel cum am facut politica in Romania in perioada cand am fost ministru al Justitiei. Voi invata sa negociez mai bine", a declarat ea recent.
In ciuda reputatiei de diplomat, Adrian Severin are in CV declaratii mult prea transante pentru gustul unei Uniuni Europene confruntate nu numai cu criza economica, ci si cu riscul ca si Tratatul de la Lisabona sa ramana neadoptat, asa cum a esuat mai vechiul Tratat Constitutional. Dupa respingerea de catre Irlanda prin referendum a Tratatului de la Lisabona, in iunie 2008, Adrian Severin a declarat nici mai mult, nici mai putin ca Uniunea Europeana ar trebui sa se gandeasca la un mecanism legal si politic prin care astfel de tari sa se desprinda de comunitatea europeana. Cu alte cuvinte, ca Lisabona (2007) nu numai ca nu a fost un progres, ci duce la dispersarea statelor membre.
Alaturi de cei doi viitori europarlamentari, au fost vehiculate si nume precum Theodor Stolojan, numarul 1 pe listele PDL, sau Renate Weber (numarul 3 PNL), care a facut figura foarte buna in precedenta legislatura in Grupul ALDE si nu numai.
Criteriile care stau insa la baza unei alegeri cu mari sanse de succes au orientat insa presedintia spre un independent. In raportul diplomatic semnat de ambasadorul Austriei la Bucuresti, se spune ca la intalnirea de saptamana trecuta cu ambasadorii statelor membre, Traian Basescu a spus ca avand cea de-a treia suprafata agricola din UE dupa Franta si Spania, de 4,5 milioane de hectare, Romania s-ar califica cel mai bine pentru un comisar pentru agricultura. Declaratia este rezultatul unei conjuncturi diplomatice la nivel european. Acest post – unul dintre cele mai importante in Comisie – nu ajunge niciodata in portofoliul Frantei sau Germaniei pentru ca acest lucru ar crea un dezechilibru intre cei mari. Potrivit cutumei europene, comisarul pe agricultura provine intotdeauna dintr-o tara de importanta medie sau mica in domeniu.
Desemnarea lui Dacian Ciolos este, se pare, sprijinita de Franta (presedintele Basescu s-a intalnit ieri cu presedintele Sarkozy la Paris) si poate fi sprijinita si de Polonia, care saluta cu entuziasm orice voce avizata a Agriculturii rasaritene. Traian Basescu a luat probabil in calcul si eventualele disensiuni in coalitia de guvernamant pe care le-ar crea desemnarea unui candidat dintr-o tabara sau alta. Jocurile nu sunt insa facute. O alta cutuma spune ca guvernele statelor membre pot trimite la Bruxelles o lista cu pana la trei candidati, astfel incat negocierile politice intre cele mai importante grupuri politice sa poata fi mai flexibile.
Desemnarea comisarilor europeni
Actuala Comisie Europeana, condusa de portughezul Jose Manuel Barroso, are mandat pana pe 31 octombrie 2009, iar noua Comisie trebuie aleasa in termen de sase luni de la europarlamentare. Inainte de a fi elucidat "misterul" numelor noilor comisari, se stabileste cine va conduce CE in urmatorii cinci ani. Propunerea vine de la Consiliul European, care reuneste sefii de stat sau de guvern ai tarilor membre UE, iar pentru aprobarea ei este nevoie de votul majoritatii eurodeputatilor.
Daca nu se intruneste majoritatea, va fi prezentata o noua propunere in maximum o luna. Odata ales, presedintele Comisiei Europene trece la formarea echipei sale, alegandu-si comisarii din listele inaintate de tarile Uniunii. Pana acum a functionat ca regula formularea a trei propuneri de catre fiecare tara. Urmeaza audierea dupa criterii extrem de severe a candidatilor. Echipa selectata de presedintele Comisiei trebuie sa primeasca apoi atat aprobarea Consiliului, cat si pe cea a Parlamentului European. Portofoliile sunt stabilite si impartite de presedintele CE si nu este obligatoriu ca ele sa corespunda directoratelor generale (departamentelor) actuale.
Conduita si referinte impecabile
Politicienii care doresc sa devina comisari europeni trebuie sa respecte o regula clara: "Membrii Comisiei nu solicita si nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern, institutie, organ, oficiu sau agentie si trebuie sa se abtina de la orice act incompatibil cu functiile lor sau cu indeplinirea sarcinilor lor". Pentru o demnitate de asemenea rang, veniturile si beneficiile sunt pe masura. De pe 1 iulie 2008, salariul de baza al unui comisar european este de 19.909,89 euro pe luna.
La instalare, comisarul are dreptul la o prima constand din doua salarii lunare. In plus, primeste alocatii lunare pentru cazare (15% din salariu) si divertisment (607 euro). In momentul parasirii postului, comisarul primeste echivalentul unui salariu, iar timp de trei ani i se plateste o alocatie care variaza intre 40 si 65% din salariul de baza, in functie de perioada petrecuta in functie. Tot proportional cu lungimea mandatului i se calculeaza si pensia, la implinirea varstei de 65 de ani.
In schimb, potrivit Codului de conduita al comisarilor europeni, acestora le este interzisa orice alta activitate profesionala, inclusiv publicarea regulata de articole in presa. Le este permis doar sa tina cursuri despre integrarea europeana si sa participe la conferinte, fara sa accepte insa onorarii pentru participare. Tot interzisa este primirea de cadouri cu o valoare mai mare de 150 de euro.
De-a lungul timpului, au fost si candidati respinsi sau care s-au retras in urma criticilor aparute. Cel mai sonor este cazul lui Rocco Butiglione, propus de Italia pentru pozitia de comisar pe Justitie si Afaceri Interne. Acesta a fost nevoit sa se retraga dupa ce a declarat ca homosexualitatea este un pacat, iar femeile care au copii trebuie sa fie maritate. Probleme au intampinat si alti comisari din actuala echipa Barroso. Laszlo Kovacs a fost mutat de la Energie la Taxe, dupa ce i s-a reprosat competenta insuficienta in primul domeniu.
Apoi, candidatura Ingridei Udre (Letonia) a fost inlocuita cu cea a lui Andris Piebalgs, dupa ce s-a aflat ca doamna Udre a considerat necesar sa fie insotita de stilistul personal in vizitele sale oficiale. Erorile de discurs au atarnat greu si in cazul lui Vosganian, prima propunere a Romaniei pentru functia de comisar european. Acesta declarase ca va reprezenta la Bruxelles PNL si doctrina liberala si ca isi doreste un portofoliu pe Cultura sau Finante.
Un tehnocrat ignorat la Bucuresti
Ministru al Agriculturii in Guvernul Tariceanu, Dacian Ciolos si-a construit o cariera de tehnocrat in ciuda presiunilor exercitate asupra sa de a intra intr-un partid sau altul. In 2002-2003 a lucrat la Delegatia Comisiei Europene pe fondurile Sapard, iar intre 2005 si 2007 a fost reprezentantul Romaniei in Comitetul Special Agricol la Consiliul European. Sub ministeriatul lui Gheorghe Flutur a devenit subsecretar de stat pentru Afaceri Europene. Calin Popescu Tariceanu l-a numit ministru in octombrie 2007. Rigorile coalitiei PDL-PSD l-au scos insa pe Dacian Ciolos din ecuatia Administratiei de la Bucuresti, Ministerul Agriculturii, condus de Ilie Sarbu, cheltuind timp si bani pentru a demonstra ca predecesorul sau a fost incompetent.
In februarie 2009, Dacian Ciolos a fost numit director al Comisiei Europene la Directia Generala Agricultura si Dezvoltare Rurala. Directoratul pe care il conduce se ocupa de verificarea proiectelor de dezvoltare rurala din Belgia, Cipru, Danemarca, Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Malta, Marea Britanie, Polonia, Ungaria. Romania nu poate face parte din portofoliul lui Dacian Ciolos.
O emblema anticoruptie
Monica Macovei s-a alaturat oficial PDL o data cu inscrierea pe listele acestui partid pentru alegerile europarlamentare. Ea a preluat portofoliul Justitiei in decembrie 2004, un moment critic pentru aderarea Romaniei la UE. Dupa ruptura intervenita in Alianta D.A. in 2007, Monica Macovei a devenit consilier in probleme anticoruptie al premierului Macedoniei, candidata la aderare, printr-un contract care tine de Ministerul de Externe britanic. Cunoscuta pentru temperamentul vulcanic, Monica Macovei si-a castigat fie prieteni foarte influenti, de la presedintele Basescu la comisarul european pe Justitie, italianul Franco Frattini (PPE), fie adversari consecventi.
Atacurile celor cercetati de DNA au devenit un loc comun, iar disputele sale cu CSM sau cu Parlamentul (acuzat in corpore de PDL ca ar incuraja coruptia) s-au prelungit si in mandatul Predoiu. Alti critici i-au reprosat ca modificarea Legii raspunderii ministeriale in 2005 le-a permis unor fosti demnitari precum Adrian Nastase sa intarzie si mai mult un verdict al Justitiei.
Un diplomat cu vechi aspiratii
Reprezentativ pentru latura reformatoare din PSD, Adrian Severin si-a construit imaginea unui diplomat regional a carui experienta merita folosita de nivelurile mai inalte ale birocratiei europene. Ascensiunea sa europeana a inceput in 2000, cand a devenit presedinte al Adunarii Parlamentare a OSCE, apoi raportor special al ONU pentru situatia drepturilor omului din Belarus. In precedenta legislatura in Parlamentul European, Adrian Severin a fost seful Delegatiei PSD si a devenit singurul europarlamentar roman care a obtinut sefia unei delegatii PE.
Este vorba de jumatatea PE din Comisia de cooperare UE-Ucraina. In Parlamentul European, inca din 2005-2006, cand romanii nu aveau decat rol de observator, Adrian Severin si-a constituit o retea bine inchegata de relatii in Grupul Socialist din PE. El se poate folosi de ajutorul lor inclusiv in controverse interne, inclusiv cele care privesc politizarea sau nu a DNA si a luptei impotriva coruptiei.