Comisia comună a Camerei şi Senatului a publicat săptămâna trecută „Tezele revizuirii Constituţiei”, o colecţie de propuneri vagi, în spatele cărora se pot ascunde prevederi care să pună în pericol funcţionarea statului de drept.
Partidele membre ale USL par decise să modifice Statutul procurorilor astfel încât să-şi piardă calitatea de magistraţi, să reducă atribuţiile Curţii Constituţionale şi să modifice rolul şi componenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
Comisia comună a Camerei şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României a adoptat în şedinta din 20 martie, „Tezele revizuirii Constituţiei“, mai exact, documentul pe baza căruia se va modifica legea supremă a ţării.
L-am rugat pe profesorul Ştefan Deaconu, fost consilier prezidenţial şi unul dintre autorii propunerilor preşedintelui Băsescu de modificare a Constituţiei din 2011, să comenteze „tezele” publicate săptămâna trecută de Comisia comună a Parlamentului de revizuire a Constituţiei şi acesta a remarcat „caracterul lor generalist”, precum şi faptul că „par insuficient lucrate”. Dar tocmai acest caracter vag şi nelucrat ascunde cele mai mari pericole. Astfel, bunăoară, la Titlul V, PNL îşi propune „Întărirea credibilităţii, a independenţei şi a eficienţei Curţii Constituţionale”, iar PSD, „Întărirea rolului şi atribuţiilor Curţii Constituţionale. – art.146-147 din Constituţie”.
Ce înţeleg, de fapt, cele două partide prin „întărirea rolului CCR” este cu totul altceva decât suntem lăsaţi să credem, dar un exemplu ne-a oferit chiar ieri preşedintele Comisiei Juridice a Senatului, penelistul Tudor Chiuariu, care într-o dezbatere la Parlament pe tema rolului CCR, a afirmat: „Una dintre propunerile mele este să nu mai avem la Curtea Constituţională o singură etapă jurisdicţională. Cred că e bine să avem o procedură de recurs şi să avem o judecată în primă instanţă şi una în recurs, pentru că astfel se pot evita erori care s-au făcut şi pe care nu aş vrea să le mai amintesc aici”.Chiuariu a mai spus că nu ar mai trebui ca fiecare conflict politic dintre autorităţile statului să fie arbitrat şi tranşat de Curtea Constituţională: „E bine să ne gândim dacă vrem în continuare ca orice conflict politic dintre autorităţile statului să fie arbitrat şi tranşat de CCR sau putem crea prin actuala Constituţie un sistem politic mai consensual care îşi rezolvă singur, în interior, prin dialog şi persuasiune, disensiunile”. Cu alte cuvinte, prin „întărire”, specialistul în drept al PNL înţelege, de fapt, „slăbire” şi reducerea atribuţiilor. Până unde ar putea merge această reducere a lăsat să se înţeleagă tot Chiuariu, care a ţinut să precizeze că „nu împărtăşeşte opinia unora dintre colegii săi din USL privind desfiinţarea CCR şi mutarea acesteia ca secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, semn că există oameni în USL – de presupus, în PSD – care prin „întărire” înţeleg, de fapt „desfiinţarea” CCR: „Mi se par uşor deplasate propunerile de a lua atribuţiile şi a le muta la Înalta Curte”, a spus Chiuariu. Tot despre rolul CCR s-a pronunţat şi actualul ministru al Justiţiei şi viitor judecător la CCR, Mona Pivniceru, care, vizibil iritată de numirea de către preşedinte a lui Daniel Morar la Curtea Constituţională, a declarat că în viitoarea Constituţie ar trebui ca preşedintele ţării să fie deposedat de prerogativa numirii a trei judecători ai CCR, care ar trebui să revină „puterii judecătoreşti”. Cum ar trebui ca numirea judecătorilor CCR de către o putere nealeasă de nimeni să „întărească” CCR doamna Pivniceru nu a mai explicat.
Statutul procurorilor: „Iar suntem cobai”
În aceeaşi manieră, PNL îşi propune „Întărirea independenţei puterii judecătoreşti” şi „întărirea independenţei, reaşezarea structurii şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii” iar PSD se mulţumeşte cu „Întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii – art.133-134”. Cum anume văd reprezentanţii Puterii această „întărire” ne indică PNL care cere „clarificarea rolului Ministerului Public şi a statutului procurorului”, prin garantarea „dreptului la apărare în justiţie şi principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare”, ceea ce înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin decât scoaterea procurorilor din rândurile magistraţilor şi reducerea lor la rolul de „avocaţi ai statului” precum şi modificarea în consecinţă a componenţei Consiliului Superior al Magistraturii în sensul scoaterii procurorilor din CSM. Potrivit lui Deaconu, aceasta este o decizie „care trebuie gândită foarte, foarte bine” pentru că „este adevărat că în Statele Unite procurorii sunt un fel de avocaţi ai statului, dar acolo este un sistem cu totul diferit de cel din România şi chiar de cel din restul Europei. Nu putem să preluăm numai o bucăţică – aceea care ne convine – din sistemul american şi să facem experimente în România. Vom fi iarăşi cobai”, a avertizat profesorul Deaconu. În pofida acestor argumente, propunerea PNL pare să întrunească şi susţinerea UDMR şi PP-DD, ceea ce înseamnă că Statutul procurorilor şi viitorul CSM se află la mila PSD.
Adio unicameral!
Atât PSD, cât şi PNL se pronunţă pentru un Parlament bicameral, împotriva referendumului din 2009 privind Parlamentul Unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300, deşi PNL face o concesie şi susţine limitarea la 300 a numărului de deputaţi. În aşteptarea alegerii lui Crin Antonescu în 2014, PNL a renunţat la susţinerea republicii parlamentare – pe care nu o mai doreşte decât UDMR – dar ar vrea control parlamentar asupra „tuturor autorităţilor publice din sfera executivă” şi „consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ.”. Cum să se facă această consultare nu ni se spune, dar PSD îşi propune explicit să modifice prevederile privind referendumul, probabil în sensul reducerii cvorumului de validare. Toate partidele sunt preocupate de delimitarea atribuţiilor preşedintelui şi guvernului, PSD ş PNL îşi propun „interzicerea traseismului politic” şi numai UDMR doreşte reglementarea prin Constituţie a incompatibilităţilor. Toate partidele susţin regionalizarea dar UDMR ar vrea, previzibil, desfiinţarea instituţiei prefectului. Totodată, numai PDL s-a gândit să introducă în Constituţie limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB, aşa cum s-a angajat România prin Tratatul Fiscal, o constrângere asupra căreia nici PSD, nici PNL nu s-au pronunţat public.
Averea rămâne licită
În proiectul de modificare a Constituţiei promovat de preşedinte era eliminat articolul care afirma că „averea dobândită se prezumă licită”, ca o modalitate de a deschide calea confiscării extinse a averilor nejustificate. În 2011, Curtea Constituţională a respins această modificare sub motiv că prin eliminare s-ar aduce atingere dreptului de proprietate, iar partidele au profitat de această decizie pentru a îngropa chestiunea.
Cu toate acestea, avertizează Deaconu, numai într-o singură altă ţară europeană – Republica
Moldova – mai există o prevedere similară. Chiar dacă niciun partid nu-şi asumă această modificare, Deaconu atrage atenţia că există o directivă europeană privind confiscarea extinsă a averilor care va trebui implementată şi în România.
„Ne place sau nu, mai devreme sau mai târziu se va întâmpla”, a conchis fostul consilier prezidenţial pe teme juridice.
Propunerile partidelor de modificare a Constituţiei
PNL:
Reafirmarea caracterului naţional al statului român şi a limbii române ca limbă oficială a statului
Înfiinţarea unităţilor administrativ-teritoriale ale regiunilor
Limitarea folosirii ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii asumării răspunderii de către Guverm
Dreptul la apărare în justiţie şi principiul egalităţii de arme între
acuzare şi apărare (adică scoaterea procurorilor din rândul magistraţilor – n.red.)
Consacrarea principiului constituţional al transparenţei decizionale: consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tuturor actelor cu caracter legislativ
Preşedintele este şeful statului, ales direct de către cetăţenii români cu drept de vot
Parlamentul este organizat potrivit principiului bicameralismului, cu atribuţii diferite pentru cele două camere. Camera Deputaţilor va avea cel mult 300 de membri
Interzicerea traseismului politic
Limitarea folosirii ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii asumării răspunderii de către Guvern
Actualizarea prevederilor referitoare la Consiliul Suprem de Apărare al ţării şi securitatea naţionala (fără modificări specifice – n.red.)
Clarificarea rolului Ministerului Public şi a statutului procurorului
Întărirea independenţei, reaşezarea structurii şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii
PSD:
Crearea unui sistem administrativ compatibil cu cel european, prin introducerea unui nou nivel administrativ-teritorial, reprezentat de regiuni
Delimitarea raporturilor dintre preşedintele României şi Guvern. – art.103; art.107; art.108 din Constituţie
Stabilirea unei date certe a alegerilor parlamentare, prezidenţiale şi locale
Stabilirea fără echivoc a rolului preşedintelui României
Instituirea unui sistem bicameral diferenţiat
Eliminarea traseismului politic
Instituirea unor noi modalităţi de consultare populară
PC:
Stabilirea duratei mandatului preşedintelui: clarificări şi limitări privind competenţa acestuia şi implicarea politică
Definirea instituţiilor şi atribuţiilor privind politica externă ce revin acestora
Stabilirea procedurii de numire a prim-ministrului
Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor la Curtea Constituţională, precum şi stabilirea competenţelor acesteia
PDL:
Atribuţiile Preşedintelui României în domeniul politicii externe – Titlul III, Capitolul II, art.91 din Constituţia României;
Suspendarea din funcţie a preşedintelui României – Titlul III, Capitolul II, art. 95 din Constituţia României
Structura Parlamentului României – Titlul III, Capitolul I, art.61, alin.(2), respectiv art.62, alin.(3) din Constituţia României
Dizolvarea Parlamentului – Titlul III, Capitolul II, art.89 din Constituţia României
Stabilirea unor principii clare în privinţa deficitului bugetar, în sensul limitării acestuia la 3% din PIB
PP-DD:
Înfiinţarea regiunilor. Acestea nu vor putea fi organizate pe criterii de naţionalitate, origine etnică sau limbă
Parlamentul nu va putea ratifica tratate internaţionale dacă acestea restrâng drepturile cetăţenilor români şi/sau aduc atingere tradiţiilor şi obiceiurilor specifice poporului român
Dreptul la pensie, la concediu
de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj, şi la alte forme de asigurări sociale nu pot fi restrânse
Instituirea răspunderii patrimoniale a demnitarilor şi funcţionarilor în cazul exercitării funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă
Nicio modificare legală cu caracter fiscal nu va putea produce consecinţe într-un termen mai mic de un an de la data adoptării prin lege
Votul este obligatoriu, în condiţiile legii organice
Preşedintele României desemnează prim-ministrul la propunerea majorităţii parlamentare
Dacă urmare a referendumului pentru demiterea preşedintelui, desfăşurat urmare a suspendării acestuia de către Camera Deputaţilor şi Senat, Preşedintele nu este demis, Camera Deputaţilor şi Senatul sunt dizolvate de drept
Justiţia se înfăptuieşte de ICCJ şi de instanţele de judecată stabilite de lege, în cazurile penale vinovăţia putând fi stabilită de juraţi
Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit exclusiv din judecători şi din membri ai societăţii civile
Membrii Curţii Constituţionale sunt desemnaţi din rândul judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
UDMR:
Forma de guvernământ: republică parlamentară – alegerea preşedintelui de către Parlament
Introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, a unui statut special anumitor zone tradiţionale
Desfiinţarea totală/parţială a instituţiei prefectului
Limba regională – în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi se va considera limbă regională
Garantarea dreptului de proprietate privată
Eliminarea prerogativei preşedintelui de a participa la şedinţele CSM
Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege
Eliminarea posibilităţii Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă