Pe lângă preşedintele interimar Eugen Tomac, din Comitetul de iniţiativă naţională al PMP mai fac parte Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu. Sigla noului partid este un măr stilizat în culorile albastru-verde.
Eugen Tomac a ţinut să sublinieze că membrii PMP sunt parteneri ai actualului şef al statului.
Liderul interimar a explicat că noul partid îmbrăţişează valorilor Partidului Popular European, dorind “recâştigarea încrederii oamenilor cinstiţi şi corecţi de dreapta”.
Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a explicat că organizaţia sa va susţine noul partid. El a precizat că propunerea privind membrii Comitetului de iniţiativă al PMP a venit din partea membrilor fondatori ai Fundaţiei. Potrivit lui Preda, preşedintele Traian Băsescu a fost doar informat şi nu s-a implicat deloc în desemnarea acestora.
Preda a definit şi relaţia dintre preşedintele Traian Băsescu şi noul partid. „Fundaţia înfiinţează partidul, deci metaforic domnul preşedinte este bunicul spiritual al partidului”, a afirmat Preda, cu trimitere la faptul că actualul şef al statului este considerat “părintele spiritual” al fundaţiei.
Lansarea noului partid a fost un prilej de înţepături între cei care vorbesc despre unitatea dreptei. Preşedintele Fundaţiei Mişcarea Populară, Marian Preda, a susţinut că deputatul PDL Elena Udrea nu a avut nici un rol în pregătirea PMP şi nu a avut mandat să anunţe lansarea formaţiunii.
“Probabil, doamna Udrea a avut o oglindă fermecată în care a întrebat: «Oglindă, oglinjoară, cine este cel mai frumos partid de dreapta din ţară?» şi i s-a spus că nu este PDL şi a anunţat că PMP va fi probabil cel mai importat partid de dreapta din România”, a explicat Preda.
La rândul său, vicepreşedintele PDL Cezar Preda a susţinut că gestul Elenei Udrea de a anunţa înscrierea Mişcării Populare ca partid politic a fost “total lipsit de fair play, eleganţă şi altruism faţă de PDL”. El i-a cerut colegei de partid “să iasă din această duplicitate”, potrivit Agerpres.
Prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, a criticat lansarea PMP pe blogul personal, fără însă a nominaliza noul partid. “Îmi exprim convingerea că soluţia adevărată vine din construcţie politică, nu din rapt politic, din onestitate, nu din ipocrizie, din muncă inteligentă, nu din improvizaţie agresivă”, a comentat Predoiu, cu referire indirectă la tentativele noului partid de a racola membrii PDL.
În schimb, deputatul Theodor Paleologu susţine că PDL ar trebui să caute uniunea cu Mişcarea Populară, dar Vasile Blaga “este un factor de diviziune”. El a menţionat că Eugen Tomac a ajuns şeful PMP după ce a fost împiedicat de oamenii lui Vasile Blaga să obţină funcţia de secretar executiv al PDL pentru relaţii internaţionale. Paleologu a caracterizat atitudinea conducerii PDL: “excludere, marginalizare cu înjurături, în stil românesc, bădărănesc, mitocănesc, a tuturor celor care nu l-au susţinut pe Vasile Blaga”.
Un mesaj de susţinere a PMP a venit de la liderul Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu.
„Felicităm apariţia unei noi formaţiuni politice în România – Partidul Mişcarea Populară. Le urăm bun venit şi succes. Forţa Civică a parcurs un drum asemănător, iar astăzi, la aproape un an de când am pornit noul nostru proiect politic, am acumulat experienţe noi şi am întâlnit oameni valoroşi care s-au alăturat demersului de a aduce aer proaspăt în politica românească. Pe această cale reiterez disponibilitatea noastră de a colabora cu orice formaţiune care împărtăşeşte valorile de dreapta”, scrie Ungureanu pe Facebook.
Ce condiţii trebuie să îndeplinească PMP
Într-un moment în care scena politică este dominată de USL, iar dreapta românească este divizată în tot felul de partide, partiduleţe, fundaţii şi iniţiative, apariţia unei noi formaţiuni ar putea părea din start sortită eşecului. Mai ales că vine la capătul a aproape doi ani de discuţii şi tatonări, iar de numele Mişcării Populare s-au grăbit să se „lipească“ şi personaje controversate, precum Elena Udrea (care, de altfel, a şi ţinut să anunţe depunerea actelor de înfiinţare înaintea celor de la Fundaţia Mişcarea Populară).
Sociologul Vasile Dâncu crede însă că este în continuare loc pe scena politică românească de un nou partid, iar şansele acestuia de reuşită nu sunt mici atâta timp cât cei care-l conduc vor îndeplini anumite condiţii. „Dacă îi întrebăm pe oameni, oamenii sunt nemulţumiţi de actualele partide şi cer partide noi. Ceea ce nu înseamnă că vor şi vota partide noi“, a explicat pentru România liberă Dâncu. Potrivit acestuia, ca să reuşească, partidul condus de deputatul Eugen Tomac ar trebui să aibă în vedere trei condiţii: „Prima ar fi să-şi găsească un electorat ţintă şi să-l targeteze foarte bine. A doua, să aibă persoane cunoscute, pentru că la noi există paradoxul că oamenii vor partide noi, dar să fie făcute şi cu oameni vechi, nume cu notorietate. Iar a treia condiţie, să găsească un artificiu în conceperea programului, adică să vină cu ceea ce alţii nu au mai făcut. Pe de o parte, multe idei s-au devalorizat, iar pe de alta, nu s-au epuizat toate ideile politice“. Un inamic important pentru nou creatul partid este însă şi timpul, în condiţiile în care următoarele alegeri sunt în primăvara anului următor, iar „a construi un partid sau o organizaţie în România este şi o chestiune de răbdare“. A se înţelege că trebuie formată şi o structură de partid, la centru şi în teritoriu, care să asigure PMP capacitatea de a se lupta cu formaţiunile deja existente.
Tocmai din acest considerent, politologul Alexandru Radu consideră că Partidul Mişcarea Populară nu are prea mari şanse pe cont propriu, ci doar într-o alianţă cu PDL. „Despre şansele Partidului Mişcarea Populară ne poate da o soluţie istoria electorală recentă a României şi anume: singurul partid care a reuşit o performanţă deosebită după înregistrare a fost Partidul Poporului al lui Dan Diaconescu, dar în condiţii politice şi mediatice excepţionale. În condiţii normale, un nou partid, fie el şi susţinut de preşedintele Traian Băsescu, are şanse minime atâta timp cât se loveşte de cartelul partidelor consacrate. Ca nouă formaţiune independentă, PMP va rămâne la periferia scenei politice. În schimb, într-o alianţă cu PDL, va avea şansele pe care PDL le are“.
Locomotiva Traian Băsescu
În ceea ce priveşte votanţii Partidului Mişcarea Populară, sociologul Vasile Dâncu aminteşte că primele studii efectuate au indicat o secţionare a electoratului PDL. „Ar putea să ia şi electorat de dreapta neangajat. Mai sunt şi indecişii, pe care îi visează toate partidele“, explică Dâncu, adăugând că voturi ar putea veni pentru PMP şi din zona centrală (zonă vizată atât de PNL, cât şi de PSD prin alianţele pe care le-au făcut cu Partidul Conservator şi, respectiv, Uniunea Naţională pentru Progresul României). „Mişcarea Populară are o şansă: Traian Băsescu. Dacă Traian Băsescu va funcţiona ca o locomotivă, ei ar putea să intre accelerat pe scena politică. Este un experiment interesant. Vom vedea dacă va avea succes. Este nevoie pe partea dreaptă de înnoire, de noi proiecte“, ne-a mai declarat Dâncu.
Politologul Alexandru Radu nu consideră însă că actualul preşedinte poate influenţa substanţial evoluţia PMP pe scena politică românească. „Traian Băsescu nu poate fi o locomotivă pentru Mişcarea Populară. El îşi va încheia rolul politic o dată cu încheierea mandatului de preşedinte. În România, un politician care nu mai deţine o poziţie importantă pierde din influenţă şi putere. Nu văd cum ar putea fi construită în jurul său o formulă victorioasă“, a explicat Radu pentru România liberă.
Cât priveşte posibilitatea ca formaţiunea condusă de Tomac să rupă din electoratul PNL, politologul aminteşte că a mai fost făcută o încercare în acest sens, prin înfiinţarea Partidului Liberal Democrat. „A avut o existenţă efemeră, după care a fuzionat cu PDL“, subliniază Radu.
Reamintim că un studiu realizat de IRES în luna aprilie a acestui an releva că 61% dintre cei chestionaţi auziseră deja de Mişcarea Populară. În plus, întrebaţi ce ar face dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, iar Mişcarea Populară ar participa la scrutin ca partid, 9% dintre persoanele chestionate au spus că ar vota cu PMP.
