La început, a fost ideea demisiilor în grup din Parlament, pentru a trage un puternic semnal de alarmă şi pentru a forţa puterea să ia în considerare varianta anticipatelor.
Apoi, când au analizat la rece legislaţia în vigoare şi regulamentele celor două Camere, reprezentanţii USL şi-au dat seama că mai mult ar ajuta coaliţia de guvernare, decât să o încurce. Aşa că au decis să renunţe la demisii şi să meargă pe ideea grevei parlamentare.
Nu este, însă, una japoneză şi nici măcar o grevă obişnuită, cu pichetări ale Guvernului şi, firesc, cu pierderea drepturilor băneşti pentru zilele de nelucru.
Este vorba de o acţiune de protest de la distanţă: nu vor participa la şedinţele comisiilor, plenului sau birourilor permanente, vor activa doar în teritoriu şi îşi păstrează „mandatul şi dreptul de vot”, pe care să le activeze „în situaţii de maximă importanţă”, cum ar fi hotărâri sau proiecte privind alegerile anticipate sau modificarea legislaţiei electorale, moţiune de cenzură sau suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.
Cu alte cuvinte, senatorii şi deputaţii USL nu-i mai vor reprezenta în Parlament pe cei care i-au ales, dar îşi vor petrece timpul făcându-şi campanie în teritoriu. Totul, pe banii contribuabililor, care le vor plăti în continuare indemnizaţiile, cazarea la hotel de lux, telefoanele, benzina, secretarele, etc.
Spun că nu pot refuza indemnizaţiile
În faza iniţială, când s-a vorbit prima dată de intrarea în grevă parlamentară, reprezentanţii USL au spus că parlamentarii opoziţiei nu vor mai primi bani pe durata protestului. Ulterior, declaraţiile s-au nuanţat şi s-a spus doar că aleşii USL nu-şi vor mai încasa indemnizaţiile (care nu reprezintă decât o parte din drepturile băneşti de care beneficiază parlamentarii). Preşedintele PSD, Victor Ponta, spunea chiar: „Nu poţi să nu munceşti şi să iei bani”.
Ei bine, în cele din urmă, s-au răzgândit şi în privinţa indemnizaţiilor. Le vor încasa şi le vor dona, teoretic, unor fundaţii. De ce? Pentru că, potrivit aceluiaşi Victor Ponta, nu ar exista nici o formulă prin care parlamentarii să poată refuza indemnizaţiile, mai ales că sumele le sunt vărsate automat în conturi.
Şeful PSD s-a grăbit să spună că el îşi va dona indemnizaţia SMURD, însă nu a precizat cine va urmări ce fac parlamentarii USL odată încasată indemnizaţia (adică, dacă donează sau nu banii) şi către ce fundaţii (de partid sau nu).
La rândul său, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a arătat că va fi nevoit, pe durata „grevei”, să recurgă la împrumuturi de la familie şi de la prieteni, dat fiind că indemnizaţiile de la Parlament sunt singurele sale surse de venit.
Cât va încasa un parlamentar pentru nelucru
Pentru a ne face o idee despre ce sume este vorba, ne putem raporta la datele economice publicate de Senat şi Camera Deputaţilor pentru luna noiembrie 2011.
De pildă, senatorul PNL Puiu Haşotti, lider al grupului liberal, a avut: 6.593 lei indemnizaţia brută (4.624 lei, net), 1.447 lei pentru deplasări în teritoriu, 2.051 lei pentru deplasările la Bucureşti (la lucrările Parlamentului), 7.357 lei pentru cazarea în Bucureşti şi 195 lei pentru transportul în ţară. La aceste sume, s-au adăugat 9.050 lei încasaţi pentru funcţionarea biroului senatorial (celebra sumă forfetară). În total, aşadar, pentru luna noiembrie: 24.724 lei (echivalentul a aproape 5.750 euro). În cazul grevei, nu s-ar mai plăti banii pentru deplasarea la lucrări şi, poate, banii pentru deplasări în teritoriu şi transportul în ţară. S-ar plăti, însă, în continuare, indemnizaţia, suma forfetară şi cazarea.
Sumele menţionate sunt relativ asemănătoare pentru toţi deputaţii şi senatorii, variind după funcţia deţinută de fiecare (în Cameră, grup parlamentar sau comisii) şi după activitatea întreprinsă. Iar USL numără 66 de senatori şi 149 de deputaţi.
Precedent: Şerban Rădulescu-Zoner dormea în Parlament
În istoria post-decembristă a mai existat o grevă parlamentară, cea a fostului preşedinte al Alianţei Civice, Şerban Rădulescu-Zoner. În 2000, când era deputat PNL de Dâmboviţa, acesta a protestat pentru că majoritatea parlamentară nu valida lista candidaţilor pentru Colegiul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Greva acestuia presupunea însă participarea la lucrări şi chiar îşi petrecea noaptea în Palatul Parlamentului.
